UPDATE Comisia parlamentară specială pentru legile Justiției a respins luni un amendament care prevedea desființarea instanțelor militare, în cadrul dezbaterilor la legea 304/20004 privind organizarea judiciară.
Comisia a respins cu majoritate de voturi acest amendament propus de Consiliul Superior al Magistraturii susținut și de UNJR.
Inițiatorul amendamentului propunea ca din textul legii în vigoare — „Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: a) Înalta Curte de Casație și Justiție; b) curți de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanțe militare; f) judecătorii”, să fie eliminate instanțele militare.
Reprezentantul UNJR a precizat că susține desființarea instanțelor militare pentru că în cadrul acestora numărul personalului și al cauzelor este redus.
Următoarea ședință a comisiei va fi marți de la ora 9,00.
UPDATE Preşedintele comisiei parlamentare speciale privind legile Justiţiei, Florin Iordache, a declarat luni că PSD va susţine în plenul Camerei Deputaţilor propunerea respinsă săptămâna trecută ca, în cazul săvârşii unei erori de către un judecător, statul să aibă obligaţia de a se îndrepta cu acţiune în regres împotriva respectivului magistrat pentru recuperarea prejudiciului.
”La acel aliniat 7 de la răspunderea magistraţilor sunt trei discuţii în acest moment: în legea în vigoare se spune că (statul – n. red.) se poate îndrepta, în propunerea noastră (se spune că – n. red.) statul se îndreaptă şi în amendamentul UNJR că statul are dreptul. Propunerea PSD pe care o vom susţine este să ne susţinem amendamentul nostru cu statul se îndreaptă”, a declarat Florin Iordache.
Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei a modificat miercuri prevederile din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitoare la răspunderea magistraţilor, adoptând amendamentele propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor, potrivit cărora statul ”are dreptul” de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.
Astfel, deşi are majoritatea în comisia specială, PSD şi-a respins propria propunere de modificare a legii. Potrivit acesteia, ”după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.
Amendamentul adoptat de comisia specială săptămâna trecută, prevede că ”după ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acţiune în regres prin MFP, împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea credinţă sau neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.
În prezent, alineatul 7 al articoului 96 din legea 303/2004 privint statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că ”după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.
UPDATE Comisia pentru legile justiţiei a început, luni, dezbaterile la Legea privind organizarea judiciară, în condiţiile în care doar UNJR a susţinut crearea Direcţiei speciale de investigare a infracţiunilor săvârşite de magistraţi, PNL, USR şi celelate asociaţii profesionale declarându-se împotrivă.
„Credem că textele care se referă la independenţa procurorului nu trebuie modificate. De asemenea, credem că e inoportună crearea Direcţiei speciale de investigare a infracţiunilor săvârşite de magistraţi”, a precizat reprezentantul Parchetului General, în debutul dezbaterilor generale la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Crearea unei structuri speciale de investigaţii a infracţiunilor magistraţilor ar trebui să se bazeze pe o necesitate socială, reprezentată de o constatare de ordin criminologic, un fenomen social care are o asemenea amploare şi care ar avea nevoie de a structură specială – ceea ce nu e cazul faptelor penale săvârşite de magistraţi. Dacă sunt infracţiuni de corupţie, există o structură, dacă sunt infracţiuni de drept comun, iarăşi nu e necesară investigarea de o către o structură specializată”, a adăugat reprezentantul Parchetului General.
Reprezentantul UNJR a precizat că UNJR susţine înfiinţarea unei Direcţii speciale de investigaţii a infracţiunilor magistraţilor, în timp ce reprezentantul Uniunii Barourilor a menţionat că Uniunea nu are un punct de vedere formal, dar că, personal, nu susţine înfiinţarea acestei Direcţiei speciale.
Reprezentantul USR a subiniat faptul că în spaţiul public nu s-a cerut înfiinţarea unei astfel de Direcţii, aşa cum a afirmat preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache.
„S-a cerut la unele posturi tv, se cere de către o asociaţie care nu reprezintă toţi magistraţii, ci o mică parte, datele statistice concrete spun că nu există fundament, nu avem de-a face cu un fenomen în rândul magistraţilor. În plus, s-ar crea o discriminare pe criterii profesionale, ceea ce e nemaiîntâlnit”, a spus reprezentantul USR.
Pe de altă parte, reprezentantul PNL a acuzat UNJR că, susţinând înfiinţarea acestei Direcţii, vrea suport legal pentru înfiinţarea unei „noi SIPA”.
„Ne opunem înfiinţării oricărei Direcţii care, sub patronajul unei garanţii suplimentare a independenţei magistraţilor, va genera noi abuzuri”, a spus reprezentantul PNL.
Cea mai recentă modificare decisă de parlamentarii din Comisia specială pentru legile justiţiei este ca magistraţii să poată fi numiţi în funcţia de membru al Guvernului, urmând să fie supendaţi din magistatură pe perioada mandatului. Potrivit sursei citate, Guvernul are obligaţia de a informa CSM cu privire la actul de numire pentru a dispune suspendarea magistratului.
Modificarea legilor justiţiei a fost criticată şi de Departamentul de Stat al SUA, printr-un comunicat de presă.