Comisia Europeană: În România, abandonul şcolar este de două ori mai mare decât media europeană

Potrivit raportului întocmit de Comisia Europeană, rata de părăsire timpurie a şcolii a crescut în România, în 2016, la 18,5% , faţă de 17,3% cât era în anul 2013 şi aproape s-a dublat faţă de media europeană unde procentajul este de 10%.

„Monitorul educaţiei şi formării 2017″ mai arată că ponderea absolvenţilor de studii superioare este de doar 25,6%, în condiţiile în care în Uniunea Europeană, rata de promovare a unei instituţii de invăţănânt universitar este de peste 39%.

De asemenea, aproximativ 39% dintre tinerii de 15 ani au un nivel scăzut de cunoştinţe în citit, 40%, la matematică şi 37%, la ştiinţe. Nici în Uniunea Europeană situaţia nu este mai îmbucurătoare, dar este mai bună decât în România, astfel că, în medie, 20% dintre aceşti tineri au astfel de probleme.

„Din păcate, România nu stă prea grozav, pentru moment, în ceea ce priveşte indicatorii europeni. (…) Unul din cinci tineri europeni, cu vârsta de 15 ani, nu deţine un nivel minim de competenţe, vorbim despre citit, matematică şi ştiinţe. În România, vedem un analfabetism funcţional de aproape 40% şi este cert că aceste rezultate nu corespund unei economii moderne. (…) Părăsitea timpurie şcolară are un impact major asupra pieţei forţei de muncă, creează excluziune socială şi sărăcie”, a declarat reprezentantul Direcţiei Generale de Educaţie, Tineret, Sport şi Cultură din Comisia Europeană, Alexandra Tămăşan.

Alte articole

UPDATE Ursula von der Leyen rămâne la conducerea Comisiei Europene. A câștigat un nou mandat

O nouă lege europeană: limitatoarele de viteză devin obligatorii pentru toate autovehiculele

O altă problemă cu care se confruntă sistemul educaţional din România este bugetul alocat învăţământului, care, în 2017, a fost de 3,1% din PIB, cu mult sub media europeană, care este de 4,9%, ţinta guvernanţilor fiind să aloce 6% din PIB pentru acest domeniu, dar, în anul viitor, ar putea fi o creştere de 20%.

„Anul viitor, educaţia, sănătatea şi infrastructura transporturilor sunt bazele bugetului. Bugetul educaţiei este cu siguranţă cel mai mare din ultimii 10 ani. Evident că nu este suficient, este mai mare cu 20%, dar dacă vom continua cu o astfel de creştere, în trei ani de zile, putem dubla bugetul educaţiei. Evident, aceşti indicatori ne arată că avem mult de muncă”, a explicat, în acest context, ministrul Educaţiei, Liviu Pop.

Prezentă la lansarea „Monitorului educaţiei şi formării 2017″, Ligia Deca, consiler de stat pe educaţie în Administraţia Prezidenţială, a precizat că profesorii şi formarea lor joacă un rol foarte impotant în evoluţia sistemului de educaţie şi că dascălii calificaţi ar trebui să fie incurajaţi să „migreze către şcolile mediile defavorizate”.

„Ne mândrim cu olimpicii pe care îi avem, însă în egală măsură ar trebui să ne mândrim cu performanţele medii ale elevilor din România şi ar trebui să răsplătim profesorii care reuşesc să facă acest lucru posibil, adică să ridice, să aducă valoare adăugată pentru toţi copiii din clasă, nu numai pentru aceia din prima bancă, care ştim cu toţii că au parte şi de sprijin din familie şi de, probabil, nişte premise favorabile (…)”, a adăugat Deca.

Aceasta a mai explicat că trebuie să existe o finanţare publică în mod constant în educaţia românească, nu doar să ne bazăm pe fondurile europene.

„Este excepţional că reuşim să folosim fondurile europene pentru a ne atinge obiectivele în ceea ce priveşte educaţia, însă pentru chestiunile fundamentale de tipul ajutării copiilor din medii sărace să rămână în şcoală sau formarea continuă şi de ce nu şi iniţială a profesorilor ar trebui să nu ne bazăm exclusiv pe fonduri europene şi să existe o investiţie publică constantă, predictibilă, care să ne asigure acea sustenabilitate”, a menţionat consilerul de stat pe educaţie în Administraţia Prezidenţială.

Lansarea Ediţiei 2017 a „Monitorului Educaţiei şi Formării” a avut loc, marţi, la sediul Comisiei Europene.

Citeşte şi Liviu Pop vorbeşte din nou despre modificarea examenului de bacalaureat. Ministrul vrea să schimbe şi data şi structura