Modificările legii privind statutul magistraţilor, adoptate pe articole de Camera Deputaţilor. Votul final, amânat din lipsă de cvorum

UPDATE. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri propunerea de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor potrivit căreia statul va fi obligat să se îndrepte cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care a săvârşit o eroare cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă.

„După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.

Printre cele mai importante modificări adoptate la legea 303/2004 se numără interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.

Camera Deputaţilor: Statul, obligat să se îndrepte împotriva magistratului care a săvârşit o eroare din rea-credinţă sau neglijenţă

Una dintre deciziile comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, menţinută şi în plenul Camerei Deputaţilor, a fost menţinerea în legea 303/2004 a actualei proceduri a numirii procurorului general şi a şefilor DNA şi DIICOT.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, este actuala prevede legislativă.

În schimb, comisia a decis că preşedintele României nu va mai putea refuza numirile în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), fiind obligat să accepte propunerile CSM.

Opoziţia a susţinut menţinerea actualei forme a legii, care prevede că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere de la ICCJ decât motivat.

Propunerea a fost susţinută şi de Victor Alistar, membru în CSM, care a firmat că „decretul preşedintelui are caracterul doar de oficializare şi asigură solemnitatea procedurii”, dar „în niciun caz element de oportunitate”.

Alte modificări adoptate de comisia specială vizează introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi introducerea obligativitatăţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.

„Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, prevede unul dintre amendamentele formulate de PSD – ALDE la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Iniţiatorii şi-au motivat demersul prin punerea legii în acord cu Constituţia.

La propunerea deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu, comisia specială a adoptat şi următorul amendament la legea 303/2004: „Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executiv”.

Nu în ultimul rând, comisia a adoptat o serie de reglementări în ceea ce priveşte relaţia magistraţilor cu serviciile secrete.

Astfel, la propunerea Asociaţiei Magistraţilor, s-a adoptat amendamentul care prevede că „apartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută”.

O serie de alte amendamente, propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor, prevăd că magistraţii completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreo unui serviciu de informaţii.

De asemenea, serviciilor secrete le este interzis să racoleze judecători sau procurori.

„Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de aliniatul 1 (judecători, procurori, magistraţi-asistenţi, personal de specialitate juridică asimilat acestora şi personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoresti şi parchetelor – n. red.) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotrivă independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte”, se arată într-un amendament adoptat de comisia specială.

„Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. 2 se face de către CSAT şi Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizată de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat (…) Serviciile de informaţii sunt obligate să pună la dispoziţia comisiilor parlamentare de control toate datele, informaţiile sau documentele necesare în acest sens”, se arată într-un alt amendament adoptat de comisie.

„Prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise ori co-semnate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării sau de un serviciu de informaţii care priveşte sau are legătură cu justiţia este informaţie de interes public”, se prevede într-un alt amendament.

Raportul întocmit de comisia parlamentară specială urmează să fie trimis spre dezbatere şi vot final Camerei Deputaţilor, urmând ca forul decizional în acest caz să fie Senatul.

Comisia va începe, săptămâna viitoare, dezbaterile şi asupra celorlalte două legi ale Justiţiei, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

UPDATE. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri propunerea de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor potrivit căreia sttaul va fi obligat să se îndrepte cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care a săvârşit o eroare cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă.

„După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul adoptat miercuri de plenul Camerei Deputaţilor.

Iniţial, comisia specială privind legile justiţiei, a respins această propunere în favoarea unui amendament formulat de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor, potrivit căruia statul „are dreptul” de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.

Preşedintele comisiei parlamentare speciale privind legile Justiţiei, Florin Iordache, a declarat luni că PSD va susţine în plenul Camerei Deputaţilor propunerea respinsă săptămâna trecută ca, în cazul săvârşii unei erori de către un judecător, statul să aibă obligaţia de a se îndrepta cu acţiune în regres împotriva respectivului magistrat pentru recuperarea prejudiciului.

„La acel aliniat 7 de la răspunderea magistraţilor sunt trei discuţii în acest moment: în legea în vigoare se spune că (statul – n. red.) se poate îndrepta, în propunerea noastră (se spune că – n. red.) statul se îndreaptă şi în amendamentul UNJR că statul are dreptul. Propunerea PSD pe care o vom susţine este să ne susţinem amendamentul nostru cu statul se îndreaptă”, a declarat Florin Iordache.

Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei a modificat miercuri prevederile din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitoare la răspunderea magistraţilor, adoptând amendamentele propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor, potrivit cărora statul „are dreptul” de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.

Astfel, deşi are majoritatea în comisia specială, PSD şi-a respins propria propunere de modificare a legii. Potrivit acesteia, „după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Amendamentul adoptat de comisia specială săptămâna trecută, prevede că „după ce prejudiciul a fost acoperit integral de către stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acţiune în regres prin MFP, împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea credinţă sau neglijenţă a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

În prezent, alineatul 7 al articoului 96 din legea 303/2004 privint statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că „după ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Camera Deputaţilor este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Senatul.

UPDATE. Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost înregistrată miercuri la Senat, deşi actul normativ se află încă în dezbatere la Camera Deputaţilor, nefiind adoptate nici măcar jumătate dintre articole.

Potrivit site-ului Senatului, iniţiativa legislativă de modificare a legii 303/2004 a fost înregistrată miercuri după-amiază pentru dezbatere în Camera superioară, deşi în acel moment nici măcar jumătate dintre articolele actului normativ nu fuseseră discutate în Camera Deputaţilor.

Iniţiativa a primit numărul de înregistrare B622/2017, lucru care se întâmplă doar după ce un proiect a fost adoptat de prima cameră sesizată.

„Tocmai a fost publicat pe site-ul Senatului anunţul conform căruia ce discutam azi a fost adoptat. Rugămintea către staff-ul tehnic este să ia legătura cu colegii de la Senat. Cred că suntem aici cu toţii să încercăm să dezbatem Acest lucru nu face cinste în primul rând Senatului şi arunca in derizoriu orice dezbatere din Camera Deputaţilor”, a atras atenţia, de la tribuna Camerei, deputatul PNL Florin Roman.

„Noi suntem în Cameră aice. Camera-i serioasă”, i-a replicat preşedintele de şedinţă, social-democratul Gabriel Vlase.

„Proiectul de pe site-ul Senatului are şi număr de înregistrare. Cum a ajuns acolo şi înregistrat?”, a întrebat, la rândul său, deputatul USR Caludiu Năsui.

„Am înţeles, e problema Senatului, nu a noastră. Aveţi senatori”, i-a spus şi acestuia Gabriel Vlase.

În momentul înregistrării iniţiativei la Senat, în Camera Deputaţilor dezbaterile nu ajunseseră nici măcar la articolul 50, în condiţiile în care actul normativ are peste o sută de articole.

UPDATE. Câteva zeci de persoane protestează miercuri seară în faţa Parlamentului, în timp ce în Camerei Deputaţilor se dezbate legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

„Hai în stradă! Apărăm democraţia! În acest moment, legile Justiţiei sunt votate în plen. Dezbaterea a fost boicotată şi procedurile nu sunt respectate. Suntem în situaţia în care o gaşcă de infractori vor să treacă pe repede înainte legalizarea furtului. Ne vedem la Parlament!”, spun organizatorii protestului pe pagina de Facebook a evenimentului.

UPDATE. Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a spus, miercuri, când şedinţa Camerei Deputaţilor în care se dezbate legea 303/2004 privind statutul magistraţilor a fost întreruptă de un protest al deputaţilor USR, că „circul din interior nu face bine nimănui” şi că dezbaterile trebuie făcute cu argumente. Turcan a mai spus că grupul PNL va rămâne în sală pentru a solicita în continuare dezbaterea pe articole şi amendamente a legii privind statutul magistraţilor.

„Considerăm că Parlamentul trebuie să aibă parte de un spirit civilizat de dezbatere, de argumente, de soluţii, astfel încât oamenii din afara Parlamentului să se regăsească în această instituţie. Circul din interior nu face bine nimănui. Nu putem nici prelua cu forţa tribuna Parlamentului, nu putem nici stopa dezbaterea în forul democraţiei oricărei ţări. Aşadar, PNL va rămâne în plenul Parlamentului pentru a solicita în continuare şi a milita cu argumente regulamentare dezbaterea pe articole a proiectului supus dezbaterii cu privire la răspunderea magistraţilor şi sperăm ca în felul acesta, printr-o conduită serioasă, profesionistă, vom reuşi, totuşi, să calmăm spiritele şi această instituţie să nu se decredibilizeze şi mai mult. Suntem unici în Europa”, a declarat Raluca Turcan, potrivit news.ro.

Ea a spus că ţara noastră este „unică”, în condiţiile în care şeful Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este condamnat definitiv într-un dosar, inculpat în altul şi suspect într-un al treilea. Deputatul a afirmat că actuala coaliţie de guvernare vrea doar să treacă, fără dezbatere şi „pe repede-nainte”, toate legile.

„Problema cea mai gravă în Parlament este legată de numele domnului Liviu Dragnea şi de prezenţa sa în fruntea Camerei Deputaţilor. A doua problemă la fel de gravă este asaltul asupra acestei instiţuii pentru a trece fără dezbatere, într-un mod abuziv şi neregulamentar, proiecte de lege care vizează subordonarea politică a Justiţiei, timorarea magistraţilor şi într-un final, spălarea dosarelor de corupţie ale celor care au confiscat decizia politică în coaliţia de guvernare”, a subliniat Turcan.

UPDATE. Şedinţa Camerei Deputaţilor a fost reluată, preşedintele de şedinţă Gabriel Vlase conducând lucrările cu ajutorul unui microfon portabil, după ce tribuna centrală a fost ocupată de deputaţii USR.

UPDATE. Dezbaterile pe legile justiţiei au provocat scandal în plenul Parlamentului. Opoziţia a ridicat tonul de la tribuna Camerei Deputaților, iar președintele de ședință a dispus tăierea microfonului.

„Stimați colegi, în situația în care suntem, sunt nevoit să reluăm ședința. Atâta minte avem, asta am făcut din Parlament”, spune președintele de ședință, Gabriel Vlase, continuând procedura de vot.

În tot acest timp, deputații USR continuă să fie în jurul tribunei protestând.

Reprezentanții USR s-au ridicat din bănci și au înconjurat tribuna de la care deputații vorbesc. Au în mâini foi A4 pe care scrie mare „Hoții!”. Președintele de ședință cheamă liderii de grup la discuții.

Deputatul USR Stelian Ion folosește o portavoce pentru a citi, de la tribună, amendamente din raportul Comisiei Iordache.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat miercuri, la Parlament, că nu înţelege criticile deputaţilor opoziţiei, care au cerut amânarea dezbaterilor legilor Justiţiei, spunând că nu poate fi condiţionată o dezbatere parlamentară de moartea regelui Mihai.

”Iertaţi-mă, eu chiar nu-mi permit, din respect pentru Majestatea Sa, să comentez chestia asta. Cum poate cineva să condiţioneze o discuţie, o dezbatere despre legi de acel eveniment nefericit de ieri? Sincer, chiar nu înţeleg”, a spus Dragnea, întrebat de ce nu s-au amânat dezbaterile pe legile Justiţiei după încetarea din viaţă a regelui Mihai.

Când i s-a atras atenţia că astăzi a avut loc o dezbatere ”pe repede înainte” a legii 303/2004 în plenul Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea a replicat: ”Pe repede înainte dezbateri începând din august, chiar nu înţeleg cum le puteţi caracteriza astfel”. Întrebat dacă este mulţumit de cum a ieşit din comisie legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, liderul PSD a spus că aşteaptă să vadă cum se va rezolva în plen prevederea privind răspunderea materială a magistraţilor.

Camera Deputaţilor a început luni dezbaterea pe articole a modificărilor aduse legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respingând toate solicitările partidelor de opoziţie de retrimitere la comisie a actului normativ şi de sesizare a Comisiei de la Veneţia.

Liberalii şi cei de la USR au atras atenţia în plenul Camerei Deputaţilor că, prin dezbaterea legii privind statutul magistraţilor în comisia specială condusă de Florin Iordache, au fost uzurpate atribuţiile comisiei juridice care, în opinia lor, ar fi trebuit să dezbată actul normativ.

”Au fost uzurpate competenţele comisiei juridice a Camerei. Prin raportul unei comisii speciale comune nu poate fi sesizat decât plenul comun. Solicit scoaterea de pe ordinea de zi”, a cerut deputatul PNL Gabriel Andronache.

Liberalii au acuzat şi faptul că raportul supus dezbaterii plenului conţine prevederi care nu au fost discutate în comisie.

„Un astfel de raport în cinci ani de experienţă parlamentară nu mi-a fost dat să văd. Forma raportului este alta decât cea pe care noi am votat-o, s-au adăugat la textele dezbătute încă cu cel puţin 3 articole. Aceste articole nu se regăsesc în iniţiativa legislativă, în nicio propunere şi în niciun amendament supus dezbaterii”, a atras atenţia deputatul PNL Ioan Cupşa.

Tot liberalii, prin vocea liderului de grup, Raluca Turcan, au solicitat şi sesizarea Comisiei de la Veneţia înainte ca legea 303/2004 să fie dezbătută şi votată în plen.

„Propunem o rezoluţie a Camerei Deputaţilor prin care să solicităm avizul Comisiei de la Veneţia pe această lege. Vă solicităm răspicat. Avem în MCV obligativitatea acestui aviz, măcar să intraţi în normalitate (…) Vă solicităm votul să cerem avizul Comisiei de la Veneţia”, a cerut Ralua Turcan.

La rândul lor, cei de la USR au solicitat trimiterea legii privind statutul magistraţilor la Biroul Permanent al Camerei pentru a fi repartizată spre dezbaterere comisiilor permanente în drept.

 ”Acest raport să fie trimis la Biroul Permanent, care să citească regulamentul şi să decidă la ce comisie să fie trimis”, a spus deputatul USR Cristian Seidler.

”Legea să meargă fie la Biroul Permanent apoi la comisia juridică, fie direct la comisia juridică”, a solicitat şi deputatul USR Claudiu Năsui.

De asemenea, cei de la USR a reclamat faptul că mai multe dintre amendamentele propuse de ei, şi care au fost respinse de comisie, nu se regăsesc în raportul supus dezbaterii plenului.

Toate solicitările opoziţiei au fost însă respinse prin vot de plenul Camerei Deputaţilor.

Anterior, deputaţii opoziţiei au încercat să blocheze dezbaterea legii privind statutul magistraţilor prin mutarea acesteia de pe poziţia 3 pe ordinea de zi pe o poziţie inferioară, dar toate solicitărilor acestora au fost respinse.

PNL a solicitat sistarea şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, iar USR a cerut să nu fie dezbătută legea privind statutul magistraţilor.

Liberalii au solicitat miercuri sistarea şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor explicând că, în contextul morţii regelui Mihai, nu ar trebui să fie dezbătute proiecte care nu au legătură cu intersul naţiunii române, referindu-se la legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aflată pe ordinea de zi a Camerei. La rândul lor, deputaţii USR au solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a legii 303/2004, dar şi a propunerii legislative a lui Florin Iordache potrivit căreia interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate încetează de drept. Atât solicitarea PNL, cât şi cea a USR, au fost respinse prin vot.

”Vă solicităm sistarea şedinţei de astăzi. După momentul în care am asistat la un recurs la valorile solide ale neamului nostru, la momente care au marcat pozitiv istoria noastră ca naţie, cred că se impune ca şedinţa de astăzi, care se prefigurează a fi una concentrată pe proiecte care nu au legătură cu interesul naţiunii române, ci cu un interes mai restrâns. Să suspendăm această şedinţă, să reflectăm la ceea ce înseamnă România puternică, România unită, solidară, o Românie a interesului celor mulţi şi nu a interesului personal. Să reflectăm şi să ne întâlnim la o altă şedinţă a Parlamentului în care să putem pune pe masa dezbaterii proiecte care să-I vizeze pe cei din afara Parlamentului şi care privesc cu încredere spre această instituţie că se poate concentra pe probleme serioase, probeme care ţin de bunăstarea şi de viitorul lor”, a solicitat liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan.

Cererea sa a fost respinsă cu 124 de voturi ”împotrivă” şi 67 de voturi ”pentru”.

”Dacă aţi respins ca şedinţa de astăzi să nu mai aibă loc, vă propun în acelaşi spirit în care chiar şi partidul dumneavoastră a anulat mitingurile, în acelaşi spirit în care organizaţiile civice au anunţat sistarea oricăror proteste în contextul încetării din viaţă a Majestăţii Slae, regele Mihai, şi au făcut un apel pentru a fi stopate măcar în această perioadă acţiuni şi iniţiative care ar putea genera tensiune, ştiind că punctele 2 şi 3 de pe ordinea de zi sunt exact cele care ar putea genera tensiuni de care nu avem nevoie acum, vă propun să eliminăm punctele 2 şi 3 de pe ordinea de zi”, a solicitat, la rândul său, liderul deputaţilor USR, Cristian Seidler.

Cu 135 de voturi ”împotrivă” şi 73 de voturi ”pentru” solicitarea a fost respinsă.

Pe punctul 2 al ordinii de zi a şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor se află iniţiativa lui Florin Iordache care prevede că interdicţiile aplicate senatorilor şi deputaţilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate încetează de drept.

„La punctele 2 si 3 pe Ordinea de zi sunt o lege de salvare a dnei Cataniciu si una dintre legile Iordache. Dupa ce am tinut minut de reculegere, dupa ce am vazut un fragment din discursul regelui. PNL a propus suspendarea sedintei. USR a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a celor doua puncte. Au respins. Am mers la tribuna sa intreb majoritatea daca se simt bine in propria piele. Daca de fata cu Istoria continua cu mizeriile azi. In ultima jumatate de ora deputatii USR mergem pe rind la tribuna si cerem schimbari la ordinea de zi. Ne permite regulamentul. Nu stim cat putem intarzia. Sunt imbracat de doliu azi. Si ne batem pe proceduri ca sa oprim ticalosiile. Nu se opresc nici azi.”, scrie Ghinea pe FB.

”Interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea legii nr. 96/2013 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept”, se arată în iniţiativa legislativă înregistrată la Parlament de Florin Iordache pe 21 noiembrie şi adoptată de comisia juridică.

Pe punctul 3 al ordinii de zi se află modificările aduse legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificări puternic contestate de opoziţie şi de principalele instituţii din sistemul judiciar.

Citeşte şi: Familia Regală se reuneşte în Elveţia, unde vor fi slujbe religioase în memoria regelui. Principesa Margareta devine regină