„În 2010, când a fost implementată Directiva 48, băncile cunoșteau exact care era situația pe piața europeană. Acum se vorbește de acest dublu standard alimentar. Eu cred că a existat și există un dublu standard și al produselor financiar-bancare. Am călătorit cu toții în străinătate, fratele meu locuiește în străinătate și știu că la vremea respectivă îi rupeau ușa cu oferte de unu și ceva — doi la sută dobânzi. La noi s-a introdus acel risc de țară, dar cred că riscul de țară era mai mult un risc sistemic, risc bancar s-a dovedit ulterior. Cred că dânșii ar trebui să plătească niște taxe suplimentare pentru că, sub o formă sau alta, din ce am observat eu, lăsând la o parte înjurăturile și toate celelalte la adresa sistemului bancar, consumatorul român vrea să își plătească creditul”, a spus Anghel, la o conferință organizată de Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC), potrivit Agerpres.
Acesta susține că o soluție ar fi întărirea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, în prezent nivelul de salarizare fiind unul foarte scăzut.
„Un ANPC puternic ar schimba anumite lucruri. După părerea mea, nu se vrea. Din foarte multe considerente. Dacă s-ar fi vrut, de-a lungul anilor, de când sunt eu în sistemul acesta, s-ar fi adus oameni în sistem, și buni, și nu ar fi plecat oameni din sistem — și iarăși buni. Ar fi crescut nivelul salarial și nu ar fi scăzut. Vă anunț că Autoritatea Națională are printre cele mai mici salarii. Femeile de serviciu de la RAPPS care fac curat în instituție, în comisariatele pentru protecția consumatorilor, au salarii mai mari decât comisarii noștri”, a atras atenția Paul Anghel.
Potrivit acestuia, un jurist care să se ridice la nivelul acelora din marile firme de avocatură cu care băncile se prezintă în litigii trebuie remunerat corespunzător. O altă soluție ar fi externalizarea serviciului către casele de avocatură.