MINISTERUL EDUCAŢIEI: Peste 75% dintre părinţi şi elevi consideră că temele pentru acasă sunt multe şi obositoare

„Conform raportului, 75-80% dintre elevii şi părinţii, care au completat chestionarele, consideră că temele sunt adesea prea obositoare şi prea multe, şi că acestea consumă o mare parte din timpul liber. Un alt efect negativ face referire la faptul că temele pentru acasă conduc la nelinişte, îngrijorare sau stres. Această afirmaţie este susţinută cu prioritate de către părinţi (70,7%) şi de către elevi (67,8%), în ponderi mai ample la liceu şi la gimnaziu, unde şi complexitatea temelor este mai mare. În acelaşi timp, aproape 80% dintre părinţi afirmă că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor”, reiese dintr-un comunicat remis miercuri de către Ministerul Educaţiei.

Potrivit sursei citate, temele pentru acasă sunt considerate utile şi necesare pentru îmbunătăţirea învăţării de către cei mai mulţi dintre respondenţi, aceştia menţionând o preponderenţă a temelor repetitive, monotone şi dificile, care întăresc ceea ce s-a predat la clasă.

În timp ce profesorii se centrează pe explicarea sarcinilor şi pe feedback-ul frontal, elevii şi părinţii îşi doresc teme diferenţiate, provocatoare, pe care să le rezolve creativ şi eventual în echipă. Peste jumătate dintre profesori declară că nu dau teme pentru vacanţă.

„În privinţa adoptării unui act normativ care să reglementeze rolul temelor pentru acasă şi timpul necesar efectuării acestora, opiniile cadrelor didactice sunt polarizate: o parte consideră că temele pentru acasă trebuie să beneficieze de o reglementare juridică pentru o raportare la un cadru comun, evitându-se astfel excesele legate de volumul temelor, gradul de dificultate, timpul necesar efectuării acestora etc. La polul opus se situează opinia potrivit căreia această chestiune trebuie să fie şi poate fi gestionată de către profesionişti (cadrele didactice), în funcţie de particularităţile fiecărei clase, reglementarea acestei problematici fiind văzută drept o constrângere a libertăţii de acţiune a profesorilor”, se mai arată în comunicatul instituţiei.

Alte articole

Anul școlar 2024 – 2025. Competențele digitale ale elevilor. Când li se cere să folosească inteligența artificială

Petiție lansată de părinții care riscă să ajungă la închisoare pentru că și-au ținut copiii să învețe acasă: ”Lăsați-ne să învățăm”

Raportul ministerului arată că fetele sunt mult mai dornice să lucreze suplimentar acasă decât băieţii.

Printre recomandările propuse de respondenţi, se subliniază „nevoia de stabilire a unor teme pentru acasă cu caracter interdisciplinar sau transdisciplinar, alternarea temelor clasice, tradiţionale, cu cele cu caracter practic-aplicativ, legate de viaţa reală (proiecte, machete), diferenţierea între teme zilnice şi teme cu termen mai lung de realizare (săptămânal, bilunar, lunar, semestrial) pentru formarea/dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor elevilor legate de managementul timpului”.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei au organizat, în perioada 7 – 20 noiembrie 2017, o consultare publică, la nivel naţional, privind rolul temelor pentru acasă, la care au participat, completând integral un chestionar on-line, 70.952 de actori din învăţământul preuniversitar, dintre care 27.383 părinţi (84% – mame), 32.786 de elevi şi 10.783 de cadre didactice din toate judeţele ţării.

În decembrie 2016, Ministerul Educaţiei a emis un ordin care prevede că temele pentru acasă sunt pentru cel mult două ore la toate disciplinele, în aşa fel încât timpul alocat activităţilor şcolare să fie de cinci-opt ore, iar în vacanţa elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, nu se vor da teme pentru acasă.

„Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult două ore însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. (…) În perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial”, se arăta în documentul semnat de ministrul Educaţiei Naţionale de la acea vreme, Mircea Dumitru.