„Unele dintre amendamentele propuse pot avea consecinţe grave asupra anchetelor efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti ce vizează săvârşirea unor fapte penale deosebit de grave (omorul, loviturile cauzatoare de moarte, violul, agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor). Astfel, modificarea art. 97 şi art. 139 din Codul de procedură penală va face imposibilă folosirea în procesul penal a înregistrărilor camerelor de supraveghere amplasate în zona comiterii faptelor penale”, se arată într-un comunicat al Parchetului Capitalei transmis vineri AGERPRES.
Pentru a reliefa importanţa folosirii înregistrărilor de pe camerele de supraveghere, procurorii enumeră câteva dosare în care identificarea rapidă a autorilor a fost posibilă datorită imaginilor.
*** În anul 2012, organele de urmărire penală au fost sesizate despre omorul comis de către un bărbat asupra surorii sale. Înjunghierea a avut loc în dreptul camerelor de supraveghere ale unei staţii de alimentare a RATB, putând fi observate cruzimea acestei crime (câteva sute de lovituri de cuţit).
*** Un pedofil a abuzat sexual şi violat, în perioada 2010 – 2014, opt copii cu vârste cuprinse între 5 – 10 ani. Identificarea, dar mai ales probarea acestui caz nu ar fi fost posibile fără înregistrările video ale camerelor de supraveghere în care pedofilul a fost surprins împreună cu minorii.
*** În cazul atentatului din Vitan, stabilirea modalităţii de săvârşire a faptei şi identificarea interlopului moldovean Vitalie Proca au fost realizate cu ajutorul camerelor de supraveghere instalate în apropierea locului faptei, dar şi al imaginilor surprinse cu acesta în Londra.
*** În anul 2014, Poliţia sectorului 3 a fost sesizată de o persoană cu privire la faptul că tatăl său a plecat de la domiciliu, nu s-a mai întors şi nici nu a mai răspuns la telefonul mobil. În urma obţinerii înregistrărilor video ale camerelor de supraveghere din zona Centrului Vechi, procurorii au stabilit că bărbatul fusese ucis, reuşindu-se identificarea autorului faptei.
*** În cursul anului 2016, în spatele unui imobil din Bucureşti, lângă ghena de gunoi, a fost găsit, într-o sacoşă de rafie, un nou-născut în vârstă de 4 zile. Pentru identificarea autoarei infracţiunii au fost vizionate înregistrările surprinse de camerele de supraveghere montate la 34 de imobile aparţinând unor instituţii publice, societăţi comerciale, persoane fizice.
Procurorii mai arată că modificarea art. 168 din Codul de procedură penală, în sensul în care datele obţinute în urma efectuării unei percheziţii informatice vor putea fi folosite doar pentru dovedirea infracţiunii pentru care a fost autorizată percheziţia, va împiedica organele de anchetă să urmărească infracţiuni grave despre săvârşirea cărora au luat la cunoştinţă cu ocazia administrării acestui procedeu probatoriu.
Astfel, procurorii au trimis în judecată un bărbat pentru săvârşirea infracţiunilor de viol şi rele tratamente aplicate minorului, reţinându-se că, în perioada 2010 – 2015, prin constrângere şi ameninţare, acesta a întreţinut raporturi sexuale cu fiica sa minoră. Cu ocazia efectuării percheziţiei informatice, pe laptop-ul inculpatului au fost găsite mai multe fotografii în care se regăseau persoane de sex feminin care, după aspectul fizic, păreau a fi minore în diferite ipostaze pornografice. Prin urmare, s-a dispus sesizarea DIICOT pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de pornografie infantilă. Inculpatul a fost condamnat definitiv atât pentru infracţiunile de viol şi rele tratamente aplicate minorului, cât şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă (faptă descoperită în urma efectuării percheziţiei informatice).
Parchetul spune că în toate dosarele enumerate au fost pronunţate hotărâri definitive de către instanţele de judecată, în afara acestora existând numeroase situaţii similare aflate în acest moment pe rolul organelor judiciare.