Andreas von Mettenheim aminteşte că, aşa cum se ştie, condiţiile tehnice necesare aderării au fost îndeplinite, dar că până acum nu a existat nicio înţelegere privind aderarea completă, deoarece, în urma deficienţelor statului de drept şi a lipsei progreselor în domeniul combaterii corupţiei precum şi în cel al reformei în justiţie, constatate de ani de zile în cadrul activităţilor de monitorizare în domeniile justiţie şi afaceri interne, aderarea completă la Schengen nu părea, până în prezent, să fie posibilă din punct de vedere politic.
Întrebat dacă Guvernul Federal mai susţine varianta aderării în doi paşi, cu frontierele aeriane şi maritime în prima fază până la sfârşitul lui 2012, iar apoi cea terestră în 2013, ambasadorul a răspuns: „Da, în proporţie de 100%”.
El a amintit că Germania a condiţionat continuarea procesului de aderare de raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi că raportul publicat la 18 iulie relevă progresele făcute de România în cei 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, însă se referă şi la preocupările faţă de ireversibilitatea şi sustenabilitatea reformelor, „preocupări care au fost întărite de recentele evoluţii în planul politicii interne a României”.
„Din acest considerent, Comisia porneşte de la premisa că actualele controverse politice din România periclitează într-o mare măsură progresele obţinute până acum şi dovedesc că multe reforme încă nu sunt bine ancorate. De aceea, Comisia va întocmi, până la sfârşitul acestui an, un alt raport în cadrul MCV pentru a evalua dacă s-a ţinut cont de preocupările sale şi dacă principii-cheie precum statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător, se bucură de o recunoaştere socială mai amplă”, menţionează Andreas von Mettenheim.
În opinia sa, raportul suplimentar din luna decembrie constituie „o mare şansă pentru Guvernul României pentru a înlătura preocupările celor de la Bruxelles”.
Diplomatul german precizează că porneşte de la premisa că Guvernul de la Bucureşti se va folosi de această şansă.
Întrebat care este poziţia Guvernului Germaniei privind desfăşurarea în continuare la nivel european a discuţiilor referitoare la aderarea celor două ţări la Schengen, ambasadorul răspunde: „Consider că este exclus ca statele membre ale Uniunii Europene să decidă asupra aderării complete la spaţiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie acest raport suplimentar cu un conţinut satisfăcător. În opinia mea, acest lucru are pentru România două semnificaţii: să continue energic reformele în justiţie şi combaterea corupţiei, însă în acelaşi timp să perceapă actuala criză politică ca pe o şansă pentru un nou început din punct de vedere politic”.
El subliniază că „toate forţele politice ar trebui să regăsească, în cel mai scurt timp, calea spre o convieţuire constructivă în interesul României şi al cetăţenilor români”.