Testamentul Regelui Mihai I. Ce avere vor împărţi moştenitorii

De la bun început trebuie făcută distincția clară între bunurile care au aparținut Domeniului Coroanei, înainte de 1948, și averea personală a Regelui Mihai. Puţină lume știe că predecesorul Regelui Mihai – Carol I – a venit cu propria avere în noua sa țară. În plus, Casa Regală a beneficiat de numeroase donații din partea marilor proprietari de pământ, a unor instituții sau a industriașilor care ofereau acțiuni.

În 1948, imediat după alungarea Regelui Mihai I, comuniștii au confiscat întreaga avere. Documentele publicate de comuniști în Monitorul Oficial, imediat după abdicarea forțată a Regelui, vorbesc despre 29 de palate și castele, aproape patru milioane de acțiuni, zeci de clădiri și cabane în toată România, cinci fabrici și peste 15.000 de hectare de teren arabil. Două yahturi, aproape 137 de mii de hectare de pădure și 708 medalii jubiliare și monede de aur în greutate totală de circa 15 kg, se adaugă bunurilor luate de comuniști. Comuniştii și-au însușit bunurile personale ale regelui dar și clădiri, două fabrici și aproape 20 de mii de hectare de pădure, potrivit stirileprotv.ro.

În 2001, printr-o decizie a guvernului PSD condus de Adrian Năstase, Regele Mihai primeşte Domeniul regal de la Săvârşin, din județul Arad, care include şi Castelul de la Săvârşin.

Casa Regală a României mai deţine şi Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008. Castelul Peleş a fost construit de Regele Carol I din fonduri proprii. Cu toate acestea, Regele Mihai a fost de acord ca domeniul peleş să poată fi vizitat, în continuare, de public.

Alte articole

Castelul Peleș nu va mai putea fi vizitat. O avarie majoră la rețeaua de apă, care nu are termen de remediere, afectează grav activitatea muzeului

Imagini cu Castelul Peleș pe străzile Parisului, în cadrul unei campanii de promovare a României în timpul Cupei Mondiale de rugby

Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa.

În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.

Avocatul Casei Regale declara în urmă cu câţiva ani că Domeniul de la Săvârşin şi Domeniul Sinaia sunt proprietăţi care îi aparţin Regelui Mihai. Domeniul Săvârşin a fost cumpărat de Regele Mihai în 1943, iar Domeniul Sinaia i-a fost lăsat de Regele Ferdinand direct regelui.

În anul 2015, TOP 300 Capital poziționa Casa Regală a României pe locul 81, cu o avere estimată la 50 – 60 de milioane de euro. Cu puţin timp înainte să moară, Regele Mihai I a dat în judecată mai multe gărzi forestiere din ţară. Ministerul Apelor şi Pădurilor îi datorează zeci de milioane de lei drept despăgubiri după ce, pe timpul vieţii , Majestatea Sa nu a putut să-şi exploateze pădurile.

În masa succesorală, intră şi casa din Elveţia, dar şi obiectele personale ale Regelui, valoroase financiar, dar mai ales sentimental.

Regele și Regina Ana nu au vorbit niciodată public despre bani orice discuție pe această tema fiind tabu. Au considerat mereu indecentă o astfel de abordare. 

Majestatea Sa şi-a scris şi testamentul, dar avocaţii s-au ferit până acum să facă dezvăluiri. Rămâne de văzut ce bunuri vor primi fiecare dintre moştenitorii Regelui Mihai. 

Neînţelegeri au existat în Familia regală şi înainte de moartea Regelui Mihai. Principesa Margareta l-a reclamat la poliţie, în Elveţia, pe nepotul ei Nicolae, căruia i-a interzis să-şi vadă bunicul pe patul de moarte, acuzându-l că a încercat să intre cu forţa în reşedinţa regelui din Aubonne, Elveţia. Tot Nicole a fost criticat dur de mama lui, principesa Elena, pentru acelaşi gest. Cu toate acestea, la înmormântarea Regelui Mihai, membrii familiei regale a României au lasat neînţelegerile deoparte şi i-au permis fostului principe Nicolae să-şi ia rămas bun de la bunicul lui, Regele Mihai I al României, la Palatul Regal. Familia regală nu i-a permis însă lui Nicolae să meargă, alături de sicriul Regelui, în trenul regal către Curtea de Argeş.