ÎCCJ a sesizat CCR cu privire la modificarea statutului magistraţilor

Joi, 21 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite, conform dispoziţiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, în legătură cu Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.2 din 21 decembrie 2017, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, transmite instanţa supremă, citată de Mediafax.

Legea prevede că CCR „se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei”.

Legea în legătură cu care a fost sesizată CCR este legea 303, privind statutul magistraţilor. O modificare adusă de Senat la Legea 303, privind statutul magistraţilor, este amendamentul lui Şerban Nicolae privind eroarea judiciară. Amendamentul a fost respins la Camera Deputaţilor, dar aprobat în plenul Senatului, care este cameră decizională.

Potrivit amendamentului senatorului Şerban Nicolae, după ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

Diferenţa faţă de actuala lege este sintagma „se întoarce în mod obligatoriu”, faţă de „se poate îndrepta”, cum prevede legea 303.

O altă modificare este aceea că „termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului prevăzut la alin 8 este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul” faţă de „termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an”.