Negocierile Brexit au avansat, însă UE nu va acorda statut special Marii Britanii

Liderii Uniunii Europene au acceptat la jumătatea lunii decembrie, la insistenţele Londrei, intrarea negocierilor cu Marea Britanie în etapa referitoare la viitoarele relaţii bilaterale. Decizia a fost luată după ce Guvernul Theresa May a făcut o serie de concesii în privinţa contribuţiilor financiare aferente apartenenţei la UE, în cazul statutului cetăţenilor UE din Marea Britanie după Brexit şi al frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Irlanda.

Însă Guvernul Theresa May continuă să aibă o serie de dificultăţi, inclusiv de ordin intern, în gestionarea procesului de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Camera Comunelor a adoptat un amendament referitor la procedura de ieşire a ţării din UE, în contextul în care mai mulţi deputaţi conservatori au votat împotriva Guvernului Theresa May. Măsura legislativă stabileşte că Parlamentul va trebui să adopte propriul proiect al acordului final prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit). Practic, prin acest vot, Camera Comunelor are acum garanţia că orice acord privind termenii ieşirii din UE obţinut de Guvernul Theresa May va trebui aprobat de Parlament înainte de a intra în vigoare.

Liderii de la Londra mizează pe o perioadă de tranziţie post-Brexit în care acordurile politice şi comerciale să rămână în vigoare, dar Comisia Europeană a semnalat că acest interval provizoriu se va încheia cel târziu pe 31 decembrie 2020.

În acelaşi timp, Uniunea Europeană a semnalat că nu va accepta un acord comercial care să confere Marii Britanii un statut special. Michel Barnier, negociatorul european pe tema Brexit, a explicat că domeniul serviciilor financiare nu va fi inclus în eventualul acord comercial cu Marea Britanie. „Nu există niciun acord comercial care să includă servicii financiare. Nu există aşa ceva”, a subliniat Michel Barnier. Acest lucru înseamnă că băncile şi firmele de servicii financiare din Londra vor trebui să îşi transfere sediile în spaţiul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comunitară, deşi Guvernul Theresa May speră să obţină condiţii privilegiate în viitorul acord comercial cu Bruxellesul.

Alte articole

Hoţii români au îngrozit Marea Britanie. Tânăr de 25 de ani arestat şi condamnat după ce a furat din magazine bunuri de peste 60.000 de lire sterline

Vizită istorică a Premierului Marcel Ciolacu în Marea Britanie, după 17 ani. Tot un premier PSD a pus bazele parteneriatului strategic

UE acuză Marea Britanie de lipsă de solidaritate, anunţând că va fi exclusă din Europol şi din structurile UE pentru apărare după Brexit

Marea Britanie va fi exclusă din Agenţia Europeană pentru Apărare şi din Europol după Brexit, a atras atenţia Michel Barnier, acuzând Londra de lipsă de solidaritate şi subliniind că oficialilor britanici nu li se va mai permite să participe la reuniunile în domeniul apărării. „În urmă cu peste 500 de zile, Marea Britanie a luat decizia suverană de a părăsi Uniunea Europeană, punând capăt celor 44 de ani de istorie comună. Pentru mulţi dintre noi, acesta a fost un mare şoc. A fost o decizie luată în contextul repoziţionării strategice a aliatului nostru american, care a luat amploare de la alegerea în funcţie a preşedintelui Donald Trump. A fost o decizie luată după o serie de atentate comise pe teritoriul european de tineri crescuţi în Europa, în ţările noastre. A fost o decizie luată la şase luni după ce Ministerul Apărării din Franţa lansase un apel la solidaritate adresat ţărilor europene pentru a-şi uni forţele în combaterea reţelei teroriste Daesh” (Stat Islamic), a declarat Michel Barnier.

„Niciodată nu a fost atât de evidentă necesitatea de a fi împreună, de a ne proteja unii pe alţii. Însă, în loc de a da dovadă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene, britanicii au decis încă o dată să fie pe cont propriu. Va trebui să dezvoltăm structuri fără britanici, dat fiind că din 30 martie 2019 Marea Britanie, după cum vrea, devine un stat terţ în privinţa apărării şi securităţii. De la această situaţie, trebuie să tragem concluziile juridice şi operaţionale: ministrul britanic al Apărării nu va mai lua parte la reuniunile alături de colegii din UE; Marea Britanie nu va mai avea ambasador în Comisia pentru Politică şi Securitate. „Marea Britanie nu va mai fi naţiune-cadru: nu va mai putea deţine comandamentul operaţiunilor UE ori a grupurilor de luptă. Marea Britanie nu va mai fi membru al Agenţiei Europene pentru Apărare sau a Europol” (Agenţia UE a poliţiei). Marea Britanie nu va mai putea beneficia de pe urma Fondului European al Apărării în modul în care o fac statele membre. Marea Britanie nu va mai fi implicată în procesul decizional, nici în sistemele de apărare şi securitate. Tot ceea ce am spus sunt consecinţele logice ale deciziei suverane luate de britanici. Noi regretăm acest vot, dar respectăm decizia luată”, a subliniat Michel Barnier.

Majoritatea cetăţenilor britanici vor rămânerea în UE – sondaj

În acest context dificil, un sondaj realizat de Institutul BMG Research pentru cotidianul The Independent arată că 51% dintre cetăţenii britanici vor acum rămânerea ţării în Uniunea Europeană, în timp ce 41% vor ieşirea din Blocul comunitar.

Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie 2016, iar lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Fostul premier laburist Tony Blair şi alţi politicieni au semnalat în mai multe rânduri că cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Eventuala ieşire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia, au avertizat foştii premieri Tony Blair şi John Major.