Doina Pană face bilanţul: Prin măsurile luate în domeniul Păduri în cele două mandate de ministru mi-am îndeplinit misiunea

”Datorită Radarului Pădurilor şi a sistemului 112 pentru transportul de lemn, instrument pe care l-am implementat în 2014 şi a măsurilor legislative la care am fost co-iniţiator, un nou Cod Silvic şi o nouă Lege a contravenţiilor silvice, de la 8,8 milioane mc/an lemn tăiat ilegal (conform raportului Curtii de Conturi a României din anul 2014), s-a ajuns la circa 0,4 milioane mc/an”, se arată în raportul de activitate transmis de ministrul demisionar, care se referă la ambele sale mandate.

Doina Pană spune că, datorită Radarului Pădurilor, care nu permite achiziţia de lemn tăiat ilegal, s-a ajuns la situaţia că România a devenit din exportator de buştean, importator de buştean: ”Exportăm pe an circa 0,3 milioane mc şi importăm pe an peste  2 milioane mc”.

E susţine că sistemul informatic SUMAL funcţionează din 2014, fără întrerupere.

”El a fost dezvoltat în plus, în 2014, faţă de cerinţele Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, încât drumul lemnului de când pleacă din pădure până la destinatarul  final (mobilă sau ieşire din ţară) este urmărit în timp real prin intermediul Radarului Pădurilor. Este un sistem unic în Europa, posibil în lume, foarte eficient”, mai spune Doina Pană.

Alte articole

Mihai Tudose îi distruge pe partenerii liberali: „Jocurile Foamei la PNL!”

Anunţ oficial de la Guvern. Ajutorul de 500 de lei se plăteşte de luni, sunt 650.000 de beneficiari

Ministrul demisionar consideră că dezvoltarea informatică a SUMAL şi a Radarului Pădurilor, completate de promulgarea noului Statut al personalului silvic, vor conduce, în scurt timp, la diminuarea spre 0 a tăierilor ilegale în România.

În ceea ce priveşte mandatul în Cabinetul Tudose (30 iunie 2017 – 3 ianuarie 2018) Pană afirmă că, în domeniul Păduri, prin HG 447/2017 a acordat compensaţii financiare pentru proprietarii de păduri aflate în arii protejate, unde există restricţii în recoltarea lemnului. ”Este pentru prima dată când se corectează o mare nedreptate făcută proprietarilor de păduri din zonele protejate, care sunt obligaţi prin lege să nu valorifice propriul bun”, menţionează Doina Pană.

La finalul anului 2017 s-au înregistrat 586 de cereri pentru obţinerea compensaţiilor, dintre care 506 au fost validate ca eligibile. Suma totală plătită beneficiarilor, la 31 decembrie 2017, a fost de 17,833 milioane lei. Totodată, s-au acordat despăgubiri civile proprietarilor de pădure din arii protejate în valoare de 23,3 milioane lei, se mai arată în raport.

Pană mai spune că a decis în timpul acestui mandat preluarea în pază a tuturor suprafeţelor de pădure din România rămase nepăzite, indiferent de forma de proprietate şi indiferent dacă este sau nu cunoscut proprietarul, precum şi suportarea de la bugetul de stat a contravalorii acesteia pentru suprafeţele de pădure mai mici de 30 ha.

”Măsura contribuie la reducerea drastică a micului furt. MAP a plătit până la 31 decembrie 2017 suma de 1,743 milioane lei pentru serviciile silvice asigurate pe proprietăţile sub 30 ha”, mai informează raportul de activitate.

Doina Pană spune totodată că a adoptat Regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică, prin HG nr.715/2017, prin care a asigurat, cu prioritate, lemnul de foc pentru populaţie, a asigurat dreptul de preempţiune producătorilor de mobilă, precum şi transparentizarea totală a licitaţiilor de masă lemnoasă.

”Ministerul Apelor şi Pădurilor este în curs de finalizare a website-ului www.produselepadurii.ro, dedicat popularizării tuturor anunţurilor de licitaţie de masă lemnoasă din pădurile aflate în proprietate publică. Se vor grupa, astfel, anunţurile pe un singur portal, anunţuri care, în prezent, se regăsesc publicate pe site-urile fiecărui administrator de fond forestier proprietate publică, în mod dispersat şi neunitar”, mai punctează raportul.

Pană a finalizat Strategia naţională forestieră 2017 – 2027, document finalizat şi trimis la Ministerul Mediului pentru procedura de evaluare de mediu SEA.

”Am demarat dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL, Radarul Pădurilor etc.) în colaborare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, conform protocolului încheiat între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi STS. S-a finalizat prima etapă a protocolului, respectiv evaluarea sistemului informatic existent şi identificarea soluţiilor de dezvoltare a acestuia. Până la sfârşitul anului 2018 se va finaliza dezvoltarea sistemului, care va fi testat până la mijlocul anului 2019, iar de la acea dată va deveni perfect operaţional”, mai spune Doina Pană.

Ea a emis şi Ordinul de ministru 1094/2017 privind simplificarea procedurilor care facilitează accesul cetăţenilor la lemnul din propriile păduri şi din vegetaţia din afara fondului forestier.

Pană mai spune că a finalizat amendarea Legii privind statutul personalului silvic, care se află în circuitul de avizare externă şi a elaborat totodată HG privind acordarea despăgubirilor pentru pagubele produse de animalele sălbatice în culturile agricole, care se află pe circuitul de avizare externă.

”Am derulat programul de identificare şi punere sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgine. MAP, prin structurile aflate sub autoritatea sa, a identificat şi inclus în Catalogul naţional al pădurilor virgine peste 3.800 de hectare de fond forestier care respectă criteriile prevăzute de lege. Specialiştii MAP lucrează la întocmirea caietul de sarcini pentru realizarea unui studiu la nivel naţional, finanţat din Fondul pentru Mediu, prin care se doreşte identificarea tuturor pădurilor virgine din România şi punerea lor sub protecţie prin includerea în Catalog”, mai afirmă Pană.

Suma destinată finanţării, circa. 2,3 milioane lei, este asigurată prin contractul de finanţare încheiat cu Administraţia Fondului pentru Mediu.

În domeniul Ape, spune că a început etapa a II-a a Programului Control Integrat al Poluării cu Nitraţi şi a elaborat Ordonanţa de urgenţă nr. 78/2017 privind amendarea Legi Apelor, în conformitate cu directivele UE.

”Am demarat cea de-a doua etapă a proiectului de reconstrucţie a plajelor, Administraţia Naţională ”Apele Române” a demarat procedura de licitaţie pentru etapa a doua a proiectului de reducere a eroziunii costiere şi refacere a plajelor din sudul litoralului, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, din ultimii 27 de ani”, spune Doina Pană.

Proiectul finanţat din fonduri europene este programat să înceapă anul viitor, are o valoare totală de peste 700 de milioane de euro  şi vizează plajele din zonele Edighiol si Periboina (punctele de descărcare la mare a apelor complexului lagunar Razelm – Sinoe), Mamaia Nord, Tomis (protecţia costieră între portul Constanţa şi portul turistic Tomis), Agigea, Eforie (între portul Belona şi zona Capul Turcului), Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn şi 2 Mai, adaugă ea.

Doina Pană mai susţine că a luat măsuri concrete în vederea alinierii la cerinţele CE pentru închiderea acţiunilor de infrigment deschise României (faze pre-contencioase), pe problematica MHC, strategiei marine, ape uzate şi a reactualizat legislaţia privind exploatarea în siguranţă a barajelor şi digurilor.