„Ordinul de a bloca toate canalele de pe mesageria criptată Telegram care invitau în ultimele zile oamenii la violenţă fusese transmis de mai multă vreme de responsabili judiciari ministrului telecomunicaţiilor, însă din nefericire nicio măsură nu a fost luată”, a declarat Abdolsamad Khoramabadi, secretar al Comitetului pentru Criminalitate Cibernetică.
După declanşarea protestelor, la 28 decembrie, autorităţile au blocat reţelele sociale Telegram şi Instagram, intens utilizate de grupările de opoziţie pentru a-i chema pe oameni să iasă în stradă.
Instagram a fost autorizată din nou, însă miercuri ministrul telecomunicaţiilor, Mohammad Javad Azari Jahromi, a condiţionat reluarea activităţilor normale a Telegram în Iran de suprimarea conţinuturilor sale cu caracter „terorist”.
„Dacă este demonstrat că cei responsabili au refuzat în mod voit să ia măsurile necesare pentru a împiedica activităţile (…) canalelor pe internet ale instigatorilor şi teroriştilor, ei vor trebui pedepsiţi”, a mai spus Khoramabadi. El a adăugat că există 8.500 de canale pe Telegram care aveau un conţinut ce viza „securitatea naţională, valorile sacre ale islamului şi morala publică”. „Fostul şi actualul ministru al telecomunicaţiilor s-au opus ordinelor” de a bloca aceste canale, a subliniat el.
„Din nefericire, unii, voit sau involuntar, i-au asigurat pe instigatori că nimeni nu va apăsa pe butonul de filtrare (a internetului) pentru a împiedica acţiunile lor ilegale”, a mai spus Khoramabadi.
La 19 decembrie, preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat în timpul unei reuniuni că „ministrul telecomunicaţiilor (…) promite că nu va apăsa pe butonul filtrării” internetului.
Dintr-o populaţie totală de 80 de milioane de iranieni, peste 41 de milioane deţin smartphone-uri şi cel puţin 25 de milioane dintre ei folosesc zilnic Telegram pentru a se informa, a fi în contact cu alţi utilizatori sau a cumpăra produse.