Din acţiunea disciplinară reiese că, în timp ce Laura Codruţa Kovesi voia sa afle cine au fost cei care au transmis înregistrarea audio în care apărea că ar fi cerut “decaparea premierului” către presă, ea a obţinut, cu mandat de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, percheziţia informatică a opt procurori, printre care şi fostul şef al Secţiei a II-a, Claudiu Dumitrescu, potrivit luju.ro. În dispozitivele electronice a celor percheziţionaţi nu a fost găsit nimic, aceştia fiind supuşi şi unui test poligraf.
Totodată, acţiunea disciplinară înaintată de Inspecţia Judiciară Secţiei pentru procurori a CSM mai arată că procurorul-şef DNA l-a desemnat pe adjunctul său, Marius Iacob, ca şef al anchetei, deşi acesta era incompatibil întrucât participase la şedinţa de lucru din 30 martie 2017 şi putea fi unul dintre procurorii care au înregistrat-o.
Un alt aspect vizat de Inspecţia Judiciară a fost mailul intern din 20 iunie 2017, difuzat tuturor procurorilor din Secţia a II-a, cand Codruţa Kovesi e acuzată că i-ar fi calificat drept „infractori, laşi şi bârfitori”.
„Prin corespondenţa de tip email transmisă în seara de 20 iunie 2017 de pe adresa de email de serviciu a procurorului şef al DNA, pe adresele de email ale procurorilor din cadrul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a adoptat o atitudine nedemnă, folosind la adresa procurorilor din cadrul Secţiei cuvinte şi expresii cu un conţinut vădit denigrator, insultator şi defăimator, respectiv “laşi”, “bârfitori”, “infractori”, făcând cunoscut faptul că “exista deja un cerc de suspecţi”, cu referire la dosarul penal nr. 246/P/2017, încălcând astfel obligaţia de rezerva şi normele de conduită ataşate profesiei de magistrat, prezentate pe larg în expozitivul prezentei rezoluţii”, se arată în acţiunea disciplinară.
Din document mai reiese că expertizele tehnice făcute asupra înregistrării audio în care Kovesi cerea “să decapaţi institutional în dosarul ala cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul dacă din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decât cel intenţionat, asa cum a sustinut DNA.
„Una din probele administrate în dosarul penal 246/P/2017 al DNA şi în dosarul 307/P/2017 al PICCJ a fost constatarea tehnico-ştiinţifică/criminalistică şi unul din obiectivele acestor constatări a fost a se verifica dacă fragmente din discuţii au fost juxtapuse astfel încât să se verifice dacă din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcătuit fraze cu un alt sens decat cel intenţionat de autoarea afirmaţiilor. Nici specialistul din cadrul DNA, nici expertul INEC nu au putut confirma această ipoteză invocată de persoana cercetată disciplinar sau de către DNA. (…) Concluziile de specialitate nu confirmă ipoteza invocată în apărare de persoana cercetată, respectiv că acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obţinute prin colaţionare”, se arată în acţiunea disciplinară.
Tot din raportul respectiv mai reise că au fost audiaţi 16 procurori din efectivul celor prezenţi la şedinţa operativă în discuţie în condiţiile în care, la momentul luării acestor declaraţii, unii procurori deja nu mai făceau parte din DNA. Astfel, în cauză au fost audiaţi cei trei petenţi, respectiv Mihaela Iorga Moraru, Doru Ţulus şi Nicolae Marin, dar şi procurori indicaţi de Laura Codruţa Kovesi.
„În esenţă, aceştia din urmă au confirmat realitatea şedinţei, precum şi mare parte din afirmaţiile care au format obiectul prezentei cauze. Declaraţiile acestora, însă, converg în a prezenta într-o manieră atenuată impactul afirmaţiilor procurorului şef, unii dintre ei susţinând că nu îşi mai amintesc exact cuvintele şi expresiile folosite din cauza timpului scurs, iar alţii susţinând că, deşi îşi amintesc mare parte din cuvintele şi expresiile folosite, acestea nu li s-au părut nepotrivite sau având aptitudinea de a genera vreun fel de presiune asupra lor”, potrivit sursei citate.
Inspectorii Inspecţiei Judiciare mai arată, în acţiunea disciplinară, că în concluzie, „rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că, în cadrul şedinţei din data de 30.03.2017, procurorul şef al DNA a făcut afirmaţii de natură a aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale şi prestigiului justiţiei”.
„Limbajul uzitat (făcându-se abstracţie de expresiile nerecunoscute de procurorii audiaţi, respectiv ‘a decapa’, ‘mânca-ţi-aş’, ‘a infasca’, ‘stai cu c… pe dosare’) este constatabil de către orice observator echidistant şi rezonabil ca fiind inadecvat unui magistrat, agresiv, chiar într-un registru licenţios şi de natură a contraria sau indigna opinia publică, iar pe de altă parte conţine tendinţe de intervenţie în activitatea unor magistraţi procurori cu referire la cauze penale aflate în curs de instrumentare”, se mai arată în acţiunea disciplinară.
În document se mai arată că poate „fi indusă ideea, în cadrul opiniei publice, că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizeaza soluţionarea dosarelor de către conducerea DNA este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”.
Procurorul şef al DNA a fost cercetat disciplinar de Inspecţia Judiciară, inspectorii constatând că Laura Codruţa Kovesi ar fi săvârşit mai multe abateri disciplinare. Alături de ea a fost cercetat şi adjunctul DNA, Marius Iacob. Inspecţia a sesizat Secţia pentru procurori a CSM.