Conform preşedintelui CEDO, în cazul României este vorba aproape în exclusivitate de probleme legate de suprapopularea carcerală.
Guido Raimondi a aminitit că, în urmă cu câteva zile, a primit vizita ministrului român al justiţiei, Tudorel Toader, care a prezentat planul de acţiune vizând reducerea populaţiei din penitenciare.
”Mă bucur că, făcând acest lucru, el încearcă să tragă concluziile deciziei noastre pilot din cazul Rezvimeş din 25 aprilie 2015. Sper că acest plan va avea rezultate”, a menţionat Raimondi.
În statistica prezentată de preşedintele Curţii, la data de 31 decembrie, cele mai multe cazuri aflate spre soluţionare erau îndreptate împotriva României (17,6%), urmată de Rusia, cu 7.700 de plângeri (13,8% din total), Turcia cu 7.500 de plângeri (13,3%), Ucraina cu 7.100 (12,6%), Italia cu 4.600 (8,3%).
Potrivit raportului pe 2017, cele mai multe decizii în care s-a constatat cel puţin o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului au fost dictate împotriva Rusiei (305), Turciei (116), Ucrainei (87), României (69), Bulgariei (39) şi Greciei (37).
În ce priveşte Ungaria, care se afla printre primele ţări în acest clasament în urmă cu un an, din cauza numărului foarte mare de plângeri legate de suprapopularea carcerală, CEDO a subliniat că o nouă lege care instituie recursuri a intrat în vigoare în urma deciziei pilot a Curţii în cazul Varga. Aceasta constata existenţa unei probleme generale de disfuncţionalitate a sistemului penitenciar din Ungaria. În baza noii legi, CEDO a respins 6.000 de plângeri, considerând că a fost sesizată în mod prematur.
Per total, Curtea de la Strasbourg a statuat în peste 85.950 de dosare, o creştere cu 123% faţă de 2016, numărul hotărârilor pronunţate fiind de 1.068.
Preşedintele Guido Raimondi a mai arătat că, în 2017, a scăzut cu 28% numărul deciziilor referitoare la cereri de măsuri provizorii. CEDO a dat câştig de cauză petenţilor în 117 cazuri şi a respins alte 533 de solicitări, majoritatea vizând situaţii de expulzare.