Program de guvernare 2018 – 2020: Continuarea proiectului descentralizării, o prioritate

”Cel care trebuie să aibă grijă de nevoile cetăţeanului este statul, prin toate structurile sale administrative. Statul este cel care trebuie să creeze condiţiile asigurării nevoilor cetăţenilor prin asigurarea infrastructurii de bază (apă – canalizare, şcoli, spitale, drumuri, etc) la nivelul tuturor localităţilor”, se arată în document.

Pentru perioada 2018 – 2020, Guvernul propune continuarea asigurării din bugetul de stat/ fonduri nerambursabile a sumelor necesare implementării pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate – sănătate (dispensar medical rural, centru medical de permanenţă), educaţie (şcoli, grădiniţe, creşe), apă – canalizare, energie termică, electrică (iluminat public), transport, drumuri (modernizare/ reabilitare drumuri comunale, judeţene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete), salubrizare, cultură, cămine culturale, culte (reabilitare lăcaş de cult), sport (construcţie/ modernizare baze sportive pentru sport de masă şi performanţă), locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe de serviciu pentru specialişti, clădiri cu risc seismic.

Astfel, documentul prevede creşterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 65,2% în 2016 la 87% până în 2020, creşterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 49,1% în 2016 la 60% până în 2020, creşterea procentului de drumuri modernizate de la 39,4% în 2016 la 61% până în 2020, creşterea procentului de proprietăţi cadastrate şi înregistrate de la 40% în 2016 la 80% locuinţe şi 100% la terenuri agricole, precum şi 100% şcoli cu autorizaţie de funcţionare până în 2020.

Finanţarea pentru realizarea obiectivelor din pachetul minim de servicii se va face, potrivit documentului, din fonduri de la bugetul de stat şi fonduri nerambursabile. De asemenea, programul prevede acordarea de împrumuturi din trezorerie, creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit către autorităţile locale de la 73% (în 2018) la 100% şi a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii de la 1 ianuarie 2019.

Alte articole

Marcel Ciolacu continuă reorganizarea în interiorul Executivului. Pe cine a numit premierul și pe cine a dat afară

Ciolacu: Guvernul susţine peste 500 de familii şi persoane singure cu un ajutor financiar de urgenţă. Fondurile depăşesc 2 milioane de lei

Totodată, documentul prevede asigurarea, în continuare, a unui buget minim de funcţionare pentru primării şi consilii judeţene, susţinerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi şi reanalizarea standardului de cost/ elev în vederea susţinerii reale a finanţării de bază a învăţământului preuniversitar.

În Programul de guvernare sunt prevăzute şi modificări legislative care urmăresc delimitarea rolului şi a atribuţiilor principale ale Guvernului, reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/ eliberate din funcţie de prim-ministru, respectiv: conducătorii organelor de specialitate şi secretarul general al Guvernului, în situaţia în care aceştia nu au calitatea de membri al Guvernului; clarificarea sferei administraţiei publice centrale de specialitate – reglementarea expresă a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului, alte structuri aflate în coordonarea/ subordonarea ministerelor, autorităţile administrative autonome; precizarea expresă a două categorii de atribuţii ale ministerelor: atribuţii comune tuturor ministerelor şi atribuţii proprii, potrivit competenţei în domeniul de activitate; continuarea procesului de descentralizare.

Pentru Instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate modificările legislative vizează precizarea statutului funcţiilor de prefect şi subprefect ca fiind funcţii de demnitate publică, în sensul secretar de stat, respectiv subsecretar de stat; detalierea rolului prefectului în raport cu intervenţia în caz de forţă majoră sau în caz de maximă urgenţă; precizarea condiţiilor şi procedurii de numire în funcţie; în funcţiile de prefect şi subprefect pot fi numite numai persoane care au absolvit programe de formare specifice; clarificarea relaţiilor dintre prefect şi serviciile publice deconcentrate – din perspectiva modului de organizare şi funcţionare, a competenţelor exercitate, a actelor emise/ adoptate de conducătorii acestora.

Totodată, pentru administraţia publică locală, Guvernul susţine creşterea calităţii procesului decizional la nivelul administraţiei publice locale prin detalierea circuitului proiectelor de hotărâri ale consiliului local de la momentul iniţierii şi până la momentul dezbaterii în cadrul şedinţelor consiliului local, cu evidenţierea etapelor, a documentelor suport (avize/ rapoarte), a actorilor implicaţi, precum şi a termenelor necesare pentru înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local; modificarea condiţiilor de dizolvare a consiliului local – stabilirea unor
condiţii de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplinit (ex. în cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive) corelativ cu stabilirea unor noi situaţii de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali – în cazul în care aceştia absentează (nemotivat) de la mai multe şedinţe ale consiliului.

De asemenea, modificările vor viza şi revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali şi a momentului încetării de drept a mandatelor, completarea cazurilor de suspendare şi de încetare de drept a mandatelor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean (ex: suspendarea mandatului în situaţia stabilirii unei măsuri preventive care face imposibilă exercitarea funcţiei); reanalizarea surselor de finanţare ale bugetelor locale şi revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat, exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

Documentul mai prevede crearea Sistemului naţional de evidenţă a ocupării în administraţia publică, iar modificările legislative ar urma să clarifice regulile aplicabile funcţionarilor publici care candidează sau ocupă funcţii de demnitate publică şi/ sau de aleşi locali (în cazul tuturor categoriilor de funcţionari publici raporturile de serviciu se suspendă şi nu încetează, aşa cum este reglementat în prezent) şi posibilitatea prelungirii raportului de serviciu al funcţionarului public care îndeplineşte condiţiile de vârstă standard pentru pensionare.

Se are în vedere definirea răspunderii administrative, reglementarea principiilor aplicabile răspunderii administrative – legalitatea, proporţionalitatea, celeritatea; reglementarea elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă: disciplinară, contravenţională şi patrimonială, clarificarea formelor de răspundere pe categorii de personal – funcţii de demnitate publică (alese, numite) şi funcţionari publici.