Viorel Ştefan: Nu am plecat acum şase luni din poziţia de ministru de Finanţe din cauza unui conflict. A fost opţiunea mea

Ştefan a fost avizat luni cu 41 de voturi pentru, 16 împotrivă şi nicio abţinere. Viorel Ştefan a fost ministru de Finanţe în Cabinetul Grindeanu, în perioada ianuarie-iunie 2017.

”Eu nu am plecat din poziţia de ministru de Finanţe din cauza unei divergenţe sau a unui conflict. A fost opţiunea mea ca, după 6 luni la minister, să las pe altcineva (…)”, a afirmat Ştefan.

Întrebat în legătură cu atribuţiile sale, vicepremierul propus a precizat că îl va superviza inclusiv pe ministrul propus al Finanţelor, Eugen Teodorovici.

”Voi fi un supervizor şi pentru domnul Teodorovici şi pentru ceilalţi miniştri titulari de portofolii din domeniul economic, din perspectiva armonizării demersurilor. Este contraproductiv ca demersurile să fie divergente sau paralele. (…) Dacă ne uităm în toate sistemele birocratice, o să vedem că avem sisteme care acţionează paralel. Nu vorbesc despre statul paralel, vă rog să nu mă băgaţi în acest domeniu, misiunea mea vizează domeniul economic”, a afirmat Ştefan.

Alte articole

Surpriză de proporții în noul guvern! Funcția importantă care dispare din noul executiv

Cadou de final de an de la Guvern. Se bagă bani pe cardurile sociale, înainte de Crăciun

Vicepremierul propus consideră că mandatul fostului ministru de Finanţe, Ionuţ Mişa, a creat un mediu fiscal atractiv pentru firme.

”Mandatul domnului Mişa (…) a însemnat o prezentare publică deficitară a ceea ce s-a făcut. Dacă ne uităm în statistici, vedem că au fost înfiinţate cu 20% mai multe firme anul trecut decât în 2016. Asta înseamnă că Guvernul, cu contribuţia substanţială a ministrului de Finanţe, a reuşit să creeze un mediu fiscal atractiv”, a declarat Ştefan.

Obiectivul strategic al Guvernului este realizarea unei creşteri economice inteligente, a afirmat luni Viorel Ştefan, propus ca vicepremier, precizând că alte proiecte ale viitorului Executiv sunt adoptarea Codului economic şi reducerea birocraţiei şi a numărului de impozite şi taxe.

„Obiectivul strategic al Guvernului, în plan intern, rămâne acela de a realiza o creştere economică inteligentă, sustenabilă şi incluzivă. (…) Rămânem pe angajamentul nostru de a ne încadra cu deficitele bugetare sub 3% din PIB”, a declarat Viorel Ştefan, la audierile din comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului, care au dat un aviz favorabil pentru ca acesta să ocupe funcţia de vicepremier fără portofoliu.

Potrivit lui Viorel Ştefan, viitorul Executiv va începe să realizeze „ceea ce nu s-a făcut în 2017”.

„A rămas ca obiectiv nerezolvat adoptarea Codului economic al României. (…) Urmează să conţină atât Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, toate reglementările cu impact fiscal, dar nu numai, tot ce înseamnă legislaţie privind înfiinţarea şi funcţionarea entităţilor economice. (…) Ne-am propus să rescriem Legea insolvenţei, a falimentului”, a spus Viorel Ştefan.

El a precizat că un alt obiectiv este reducerea birocraţiei prin interconectarea sistemelor informatice şi prin reorganizarea aparatului administrativ.

„Interconectarea sistemelor informatice presupune ca toate taxele să poată fi plătite în România online, documentele să poată fi depuse online şi numai acolo unde acestea nu se află deja în posesia unei instituţii sau autorităţi publice. Pe partea de reorganizare administrativă – ne propunem introducerea standardelor de performanţă şi calitate pentru angajaţi”, a menţionat Viorel Ştefan.

El s-a referit şi la Codul administrativ, care este promovat în Parlament, dar şi la „nevoia de a da un statut al funcţionarului public”.

„Ne propunem reducerea numărului de impozite şi taxe sub 50. Vorbim despre impozitele şi taxele cu caracter general, pentru că aici este un domeniu foarte stufos şi va trebui ani de zile să vedem ce se întâmplă şi cu celelalte taxe din domeniul administraţiei locale, din domeniul tuturor autorităţilor, agenţiilor guvernamentale”, a mai afirmat Viorel Ştefan.

El a precizat că se doreşte şi „creionarea unei scheme de ajutor de stat” pentru firmele care vor dezvolta proiecte investiţionale în judeţele cu rată mare de şomaj, dar şi menţinerea unor obiective cu „un caracter permanent”.

„Se vor relua în fiecare an până în 2020, şi aici mă refer în primul rând la angajamentul nostru de a asigura 2% pentru creşterea capacităţii de apărare – 2% din PIB”, a mai spus Viorel Ştefan.

Acesta a vorbit şi despre proiectul înfiinţării Casei de Comerţ a României, „care îşi doreşte să medieze oferta de bunuri şi servicii cu cererea, în special pe produsele alimentare sau animale vii”, dar şi despre proiectele legate de Anul Centenar, care vizează investiţii în Muzeul Naţional de Istorie a României, în Muzeul Naţional de Artă şi construirea unei săli polivalente.

„În domeniul Justiţiei, vor fi construite 15 centre regionale de arhivă, la nivelul fiecărei curţi de apel. (…) Ne propunem completarea cu noi programe de susţinere a produselor deficitare în agricultură. (…) Şi bineînţeles (…) angajamentul nostru privind o nouă lege a pensiilor”, a susţinut Viorel Ştefan.