Mugur Isărescu: Intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde euro în perioada 2007 – 2017

„În perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro reprezentând în medie anual 2,8% din PIB. Din această sumă, 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE aferente cadrului financiar multianual 2007 – 2013, restul de 8,6 miliarde de euro fiind primite în cadrul financiar multianual respectiv 2014 – 2020. Ca valoarea netă, dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an. Am putea spune cu aceste cifre că ar trebui să fim relativ multumiţi. Pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai aceste cifre, dar şi şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa „Fondurile europene, absorbţia, şi impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar”, potrivit Agerpres.

Acesta a afirmat că este convins de faptul că absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni.

În perioada 2007 – 2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice.

Mugur Isărescu a precizat că, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii produsului intern brut pentru perioada 2007 – 2016 s-a situat între 1,2 puncte procentuale şi 1,6 puncte procentuale din PIB. O rată de absorbţie a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului potenţial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale şi am ajunge la un PIB potenţial de aproximativ 5% anual.

Alte articole

Cel mai înstărit oier din România, arestat pentru o fraudă de milioane de lei cu fonduri europene

Programul Casa Verde Fotovoltaice 2024. Ce acte sunt necesare şi cum trebuie aleşi instalatorii

„Ca observator zilnic al situaţiei de pe pieţele valutare pot să vă mai fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară”, a declarat Isărescu.

Guvernatorul BNR a afirmat că vrem să creştem mai repede şi este absolut normal, dar că trebuie să ne dorim o creştere sustenabilă, sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, de corecţii în viitor atunci când dezechilibrele se acumulează şi nu avem tăria să le corectăm încet şi pe parcurs.

„Pentru ca o dezvoltare şi rapidă dar şi sănătoasă să se îndeplinească este nevoie să ne orientăm spre o creştere, mai degrabă, calitativă şi nu doar cantitativă. Ea, această creştere, să determine inclusiv o convergenţă a structurilor de producţie, a dotării cu infrastructuri şi să nu ne gândim numai la creşterea veniturilor pentru perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creştere a înzestrării cu factori de producţie şi mă refer aici în primul rând la factorul capital, alături de forţa de muncă, dar şi la eficienţa utilizării acestora, respectiv la productivitate”, a declarat Isărescu.

Conform acestuia, dacă forţăm creşterea economică peste ce poate să dea economia rezultă pe termen scurt creştere de venituri dar şi acumularea de dezechilibre şi de tensiuni.