În şase ani – din 2011 în 2017 -, numărul reţelelor dezmembrate a crescut cu circa 67%, într-un context în care imigraţia ilegală este un subiect deosebit de sensibil în Franţa, notează France Presse. Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron şi-a făcut o prioritate din acest subiect şi susţine că vrea să schimbe în profunzime lucrurile, după ce ani la rând politicile menite să reglementeze fluxul migraţiei nu au dat roade.
Cele mai multe dintre reţelele destructurate în 2017 – 139, faţă de 118 în 2016 – se ocupau cu facilitarea accesului şi rămânerii ilegale în Franţa, urmate de cele de muncă ilegală (62), uz de fals (35), obţinerea frauduloasă de documente administrative (32), recunoaşterea frauduloasă a copiilor (21), furt de identitate (12) şi organizarea de căsătorii formale (două), potrivit Agerpres.
Citeşte şi Ungaria condamnă declaraţiile secretarului General al ONU despre imigraţie
Principalele reţele de imigraţie ilegală au provenit din Irak şi Republica Democratică Congo, urmate de China, Maroc şi Albania, au mai precizat sursele, citând un bilanţ al Poliţiei de Frontieră (PAF).
În total, 940 de persoane au fost trimise în faţa justiţiei în legătură cu aceste cazuri.
Ministrul francez de interne Gerard Collomb urmează să prezinte în scurt timp un proiect de lege privind azilul şi imigraţia care ar urma să confere o mai mare „marjă de manevră” forţelor de ordine, în timp ce mai multe organizaţii favorabile migranţilor denunţă un proiect care va duce la înăsprirea reglementărilor cu privire la aceştia.