DIICOT a clasat dosarul „Balena Albastră”. Elevii care s-au sinucis nu erau implicaţi în acest joc

Una dintre concluziile procurorilor este că jocul ”Balena Albastră” a cunoscut o amploare nejustificat de mare, generată de speculaţiile şi informaţiile furnizate de mass-media care, din dorinţa de a avertiza asupra pericolelor la care se expun minorii în mediul online, a escaladat cazuistica, generând o adevărată psihoză în rândul adulţilor.

Procurorii DIICOT au cercetat mai multe cazuri ale unor minori despre care existau informaţii că au fost implicaţi în jocul „Balena Albastră”. Trei dintre minori s-au sinucis prin spânzurare, iar o adolescentă a murit accidental după ce a căzut de pe un bloc. În plus, mai mulţi copii şi-au produs răni superficiale, după ce au căutat pe internet informaţii despre ”Balena Albastră”.

Potrivit ordonanţei de clasare, din verificările efectuate a rezultat că, în anul 2017, circula în mediul online un joc intitulat „Blue Wale” (Balena Albastră) început în Rusia, pe cea mai mare reţea de socializare „VKONTAKTE” şi răspândit cu precădere în ţări ce foloseau limbi slavice sau ţări din Asia Centrală, un joc cu 50 de nivele, ce presupunea îndeplinirea de către participant a unor sarcini pe care le primea zilnic de la un „custode”.

Citeşte şi: Creatorul jocului Balena Albastră ce a ucis zeci de tineri, condamnat la închisoare

Alte articole

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

Percheziții de amploare în toată țara. 200 de persoane vor fi audiate

După înscrierea în joc, participantul era avertizat că nu se putea retrage şi că trebuia să îndeplinească toate cele 50 de sarcini. Dacă acesta dorea să renunţe, era ameninţat cu diverse lucruri de către „custode”, cum ar fi fost faptul că acesta cunoştea unde locuia şi că membrii familiei lui ar fi fost ucişi. „Custodele” se baza pe naivitatea participanţilor, dat fiind faptul că aceştia erau cu precădere adolescenţi, ce puteau fi uşor speriaţi sau manipulaţi.

De asemenea, pe reţelele de socializare au existat grupuri private, organizate în acest scop, care ar fi promovat un comportament suicidal, însă o parte dintre ele au fost desfiinţate sau închise, fără a se putea preciza cu certitudine dacă erau în corelaţie cu fenomenul „Blue Wale”.

Dată fiind amploarea pe care fenomenul a luat-o, ca urmare a propagării avertismentelor prin intermediul mass-media, DIICOT Braşov a preluat toate cauzele care vizau implicarea persoanelor în jocul „Balena Albastră”, fie în calitate de jucători, fie în calitate de administratori, pentru a se putea da o rezolvare unitară.

Astfel, la DIICOT Braşov au fost reunite 10 cauze penale, precum şi lucrări speciale, în toate existând indicii privind infracţiuni săvârşite în legătură cu jocul „Balena Albastră”.

Citeşte şi: Carmen Dan şi Gabriela Firea lansează campania „Stop joc! E viaţa ta!” în şcolile din Capitală, împotriva jocului Balena Albastră

Trei dintre cazuri au fost declarate de procurori ca fiind sinucideri. Este vorba de un tânăr de 17 ani, elev la Liceul ”Johannes Honterus” din Braşov, găsit spânzurat pe 4 martie 2017, în pădurea din apropierea străzii Mărul Dulce din Codlea; un tânăr de 13 ani din comuna Nucet, judeţul Dâmboviţa, care s-a spânzurat pe 27 martie 2017; precum şi un elev de 14 ani, care a fost găsit spânzurat la parterul unei case aflate în construcţie din Săcele, judeţul Braşov.

De asemenea, pe 15 martie 2017, o adolescentă a căzut de pe acoperişul unui bloc din Sibiu, procurorii susţinând că nu a fost vorba de sinucidere, ci de o moarte accidentală.

„Concluziile anchetei sunt în sensul că jocul ‘Balena Albastră’ a cunoscut o amploare nejustificat de mare, generată de speculaţiile şi informaţiile furnizate de mass-media care, din dorinţa de a avertiza asupra pericolelor la care se expun minorii în mediul online, a escaladat cazuistica, generând o adevărată psihoză în rândul adulţilor. În ceea ce-i priveşte pe minori, s-a constatat că informaţiile în cascadă despre existenţa unui joc potenţial letal, care ar fi făcut numeroase victime, câteva ajungând chiar să-şi ia viaţa, a constituit doar o sursă inepuizabilă de căutări febrile, necesare pentru a alimenta curiozitatea specifică vârstei. Este adevărat însă că marea majoritate a ‘curioşilor’ se încadrează într-un tipar anume: copii ce provin din familii destrămate, cu părinţi divorţaţi ori plecaţi la muncă în străinătate, aflaţi în grija bunicilor sau a unor străini, copii cu probleme preexistente care au căzut victime ale unor persoane, la fel de provocate de implicarea într-un joc perfid, care urmăreau însă producerea unor satisfacţii meschine, de cele mai multe ori cu conotaţii pornografice. Cele mai multe însă dintre cazurile cercetate au vizat minori care şi-au provocat în special răni superficiale din dorinţa de a epata, imitând ceea ce vedeau la alţii ori ceea ce îşi imaginau că presupunea participarea la joc”, se arată în ordonanţa de clasare întocmită de DIICOT Braşov.

Citeşte şi: Este oficial, prima elevă care s-a sinucis din cauza jocului Balena Albastră. Procurorii au făcut anunţul

Procurorii mai spun că, în cauzele în care diverşi minori au arătat că au intrat în legătură cu „administratori” care le cereau să îndeplinească „provocări”, s-a constatat, pe de o parte, că acele contacte nu au putut fi dovedite (lipsa oricăror urme în mijloacele de stocare percheziţionate, lipsa apelurilor de la numere necunoscute şi posibil suspecte în listing), iar pe de alta, că aşa-zişii „curatori” erau blocaţi încă de la început, fără a ajunge să profereze ameninţări ori să sugereze acţiuni grave.

În privinţa infracţiunilor de determinarea sau înlesnirea sinuciderii, instigare la lovire sau alte violenţe, şantaj şi ameninţare, „rezultă că nu s-a putut stabili, dincolo de orice dubiu rezonabil, săvârşirea acestor fapte”, arată DIICOT.

„Mai mult, din întreg materialul probator administrat în privinţa cauzelor soldate cu decesul celor patru minori, niciunul dintre acestea nu a avut vreo legătură cu ‘Balena Albastră’. Este greu de cuantificat şi de justificat suferinţa prin care au trecut rudele minorilor, care, dincolo de durerea inerentă pierderilor suferite, au fost nevoite să facă faţă unor speculaţii nedrepte, ce păreau imposibil de înlăturat la momentele iniţiale. Dacă în privinţa lui C. T.-A., T. G. A. şi B. D.-F. a rezultat încă de la început că decesele au fost cauzate de sinucideri, planând suspiciuni asupra motivelor determinante, în privinţa minorei V. D.-Ş. s-a dovedit în final că moartea sa a fost cauzată de un accident nefericit”, mai afirmă procurorii.