Despăgubirile totale pe care Chevron trebuie să le plătească statului român se ridică la peste 97 de milioane de dolari, susţin avocaţii. Pe lângă suma de 73.450.000 de dolari pe care trebuie să o achite drept despăguri statului român, prin decizia Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ (ICC Paris), compania petrolieră Chevron trebuie să achite şi dobânda la nivelul ratei de referinţă a BNR + 8%, calculată începând cu data de 23 octombrie 2014 şi până la data plăţii integrale, astfel că suma totală de plată, incluzând dobânda calculată până la data de 1 februarie 2018, este de aproximativ 97,2 milioane de dolari, precum şi cheltuieli de judecată, potrivit Casei de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners, care a reprezentat ANRM în instanţă.
Diferendul a apărut în legătură cu modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor rezultate din trei acorduri petroliere de concesiune pentru exploatare-dezvoltare-explorare încheiate între ANRM şi Chevron în martie 2011. Mai exact, elementul central al disputei a fost concentrat în jurul obligaţiilor cuprinse în Programul Minim de Explorare şi necesitatea punerii la dispoziţia ANRM a contravalorii lucrărilor prevăzute în acest program, neexecutate la data renunţării la acordul petrolier.
Guvernul a anunţat, sâmbătă, că statul român a câştigat procesul cu Chevron, fiind obligată să plătească despăgubiri de 73.450.000 de dolari, în urma rezilierii a trei acorduri petroliere de concesiune, fără respectarea obligaţiilor financiare prevăzute de Legea petrolului. Decizia aparţine Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ de la Paris, care a fost solicitată să se pronunţe în litigiul dintre Chevron şi ANRM.
ANRM şi Chevron România Holdings au încheiat, pe 3 martie 2011, trei acorduri de concesiune pentru exploatare-dezvoltare-explorare în perimetrele EX 17 – Costineşti, EX – 18 Vama Veche şi EX – 19 Adamclisi, aprobate prin hotărâri de guvern, care prevedeau obligaţii minime de explorare asumate de Chevron.
În noiembrie 2014, Chevron a informat ANRM că renunţă la acordurile de concesiune menţionate. ANRM a refuzat să emită, însă, decizia de încetare a concesiunii, pentru nerespectarea, de către compania petrolieră, a art. 40 din Legea petrolului. Mai exact, Chevron nu a pus la dispoziţia autorităţii competente ”suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier”.
Compania americană s-a adresat Curţii de Arbitraj în iunie 2015, solicitând să se constate că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de acordurile petroliere cu ANRM pentru încetarea contractelor.
Până la finalul anului 2015, ANRM a depus la Curtea de Arbitraj de la Paris atât răspunsul faţă de cererea de arbitrare (Answer to the Request for Arbitration), cât şi o cerere reconvenţională prin care formula revendicări financiare rezultate din contractele de concesiune.
În perioada 19-23 iunie 2017 au avut loc la Paris audierile finale din dosarul arbitral Chevron vs. ANRM (21138/MHM), iar decizia Curţii de Arbitraj a fost pronunţată în favoarea ANRM.