Veşti bune pentru economia Uniunii Europene. Previziunile au urcat pentru următorii doi ani

Anul trecut, ratele de creştere pentru zona euro şi pentru UE au depăşit estimările, continuându-se tranziţia de la redresarea economică la expansiune. CE estimează că economiile din zona euro şi din UE au înregistrat un avans de 2,4% în 2017, cel mai rapid ritm de creştere din ultimul deceniu.

Creşterea PIB-ului pentru 2017 este estimată acum la 2,4%, depăşindu-se astfel ratele preconizate în previziunile economice de toamnă din luna noiembrie, de 2,2% pentru zona euro şi de 2,3% pentru UE. Previziunile de creştere pentru 2018 şi 2019 au fost, de asemenea, ajustate la o valoare superioară faţă de cea prevăzută în luna noiembrie, atât în cazul economiilor din zona euro, cât şi în cazul economiilor din UE: de la 2,1% la 2,3% pentru anul în curs şi de la 1,9% la 2% pentru anul 2019.

Citeşte şi Două ţări au şanse mari să adere la Uniunea Europeană până în 2025 – oficiali europeni

Acest lucru se explică atât prin existenţa în Europa a unor condiţii favorabile reluării expansiunii economice, pe fondul îmbunătăţirii continue a situaţiei de pe pieţele muncii şi al faptului că indicatorul sentimentului economic se află în prezent la cote deosebit de ridicate, cât şi printr-o revenire mai robustă decât se preconizase a activităţii economice şi a schimburilor comerciale la nivel mondial, conform Agerpres. 

Alte articole

Comisia Europeană propune noi reguli prin care să-i sprijine pe fermieri. Este prioritară inclusiv combaterea practicilor comerciale neloiale

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

”Economia europeană are performanţe superioare aşteptărilor şi se pare că vom avea parte de o creştere economică robustă şi în anul următor. Trebuie să depunem în continuare eforturi pentru a ne asigura că de beneficiile acestei creşteri se bucură toţi cetăţenii europeni. Ar trebui să profităm de acest moment pentru a spori rezistenţa economiilor noastre şi a aprofunda uniunea economică şi monetară”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele pentru moneda euro şi dialog social, responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a afirmat: ”Economia Europei a intrat în 2018 cu o sănătate solidă. În zona euro se înregistrează o rată de creştere care n-a mai fost atinsă de dinainte de criza financiară. Nivelul şomajului şi al deficitelor continuă să scadă, iar investiţiile cresc în sfârşit într-un ritm simţitor. Creşterea economică este, la rândul său, mai echilibrată decât era acum un deceniu şi poate deveni mai durabilă, cu condiţia să continuăm reformele structurale inteligente şi politicile bugetare responsabile. Nu vom avea mereu această şansă de reformă care ni s-a oferit acum: este momentul să luăm deciziile ambiţioase de care este nevoie pentru a consolida uniunea economică şi monetară”.

Cererea puternică, gradul ridicat de utilizare a capacităţii de producţie şi condiţiile financiare favorabile sunt tot atâţia factori care vor încuraja investiţiile în perioada care face obiectul previziunilor.

Comisia Europeană estimează că rata inflaţiei de bază, care exclude volatilitatea preţurilor la energie şi la alimentele neprelucrate, va rămâne la cote moderate, având în vedere faptul că problema subutilizării forţei de muncă se remediază lent, iar presiunile salariale rămân în limite rezonabile.

Citeşte şi Comisia Europeană este pentru intrarea ROMÂNIEI în spaţiul Schengen

Inflaţia globală va continua să reflecte influenţa semnificativă a preţurilor la energie, prevăzându-se o creştere modestă a acesteia în perioada următoare. În zona euro, inflaţia a atins 1,5 % în 2017. CE previzionează că acest procent se va menţine şi în 2018, urmând să crească până la 1,6% în 2019.

Riscurile de deviere de la aceste previziuni sunt, în general, echilibrate. Creşterea economică ar putea depăşi aşteptările pe termen scurt, astfel cum rezultă din nivelul ridicat al indicatorului sentimentului economic. Pe termen mediu, preţurile ridicate ale activelor internaţionale ar putea fi vulnerabile la o reevaluare a riscurilor şi a condiţiilor subiacente. Există în continuare riscuri de evoluţie negativă legate de rezultatul incert al negocierilor privind Brexitul, dar şi de tensiunile geopolitice şi de tendinţa de orientare către politici mai naţionaliste şi protecţioniste.