Clădirile cu risc seismic, una dintre problemele majore ale Capitalei

Potrivit reprezentanţilor PMB, de la Revoluţie până în prezent, doar 20 de imobile cu risc seismic au fost reabilitate.

„Nu se poate face o estimare exactă legată de acţiunile de reabilitare a clădirilor, întruct aceste lucrări depind foarte mult de felul în care proprietarii înteleg necesitatea şi obligaţia de a-şi consolida clădirile. Facem precizarea că, de-a lungul timpului, Municipalitatea a prezentat mai multe propuneri privind modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu pentru a putea accelera procesul de consolidare”, se arată într-un răspuns al PMB, la solicitarea Mediafax.

Potrivit sursei citate, printre problemele pe care le-au întâmpinat reprezentanţii Municipalităţii în implementarea programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat se numără contestarea expertizelor tehnice şi a încadrării clădirii în clasa I de risc seismic.

„Unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor aflate în proprietate. O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenţii sau modernizări ale instalaţiilor, de altfel foarte vechi”, se arată în răspunsul PMB.

Mai mult, spun reprezentanţii PMB, în lista problemelor este inclus şi refuzul proprietarilor de spaţii cu altă destinaţie, persoane juridice, de a asigura finanţarea, semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare, în solidar cu unii proprietari de locuinţă, „fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de refacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi, deci, nu pot fi realizate venituri din care să fie platite lunar cheltuielile aferente lucrărilor de consolidare. În consecinţă, actuala administraţie derulează ample acţiuni de informare şi constientizare a cetăţenilor care locuiesc în clădiri cu risc seismic pentru a putea accelera ritmul procesului de consolidare”, explică reprezentanţii primăriei.

Actuala administraţie susţine că în ultimii 27 de ani, doar 20 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate, şi consideră acest domeniu „ca fiind prioritar”, enumerând o serie de măsuri „prin care se doreşte accelerarea semnificatiă a acestui proces”.

„De când am preluat mandatul de primar general am reuşit restartarea programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic. În ultimii 27 de ani, administraţiile precedente au reusit să pună în siguranţă doar 20 de imobile. La nivelul Primăriei Capitalei nu exista un departament sau o direcţie dedicată exclusiv acestei activităţi, de acest domeniu se ocupau doar şapte persoane care aveau şi alte responsabilităţi. Astfel, am înfiinţat o administraţie nouă, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, care a facut deja paşi concreţi pentru a eficientiza procesul de consolidare. În acest moment se lucrează la 4 imobile cu valoare de patrimoniu, situate în Centrul Istoric al Capitalei”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul general, Gabriela Firea.

Potrivit edilului, până la sfârşitul acestei luni vor intra în execuţie alte patru imobile, situate tot în zona centrală.

„În proiectul de buget pentru acest an am prevăzut suma de 10 milioane de euro, pentru că ne dorim ca până la sfârşitul lui 2018 să începem lucrările la alte 20 de clădiri. De asemenea, până la sfârşitul acestei luni, alte patru imobile, tot din zona central, vor intra în reabilitare”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, Gabriela Firea.

Reducere de 50% din costuri pentru categorii defavorizate

Potrivit reprezentanţii PMB, anul trecut s-au luat măsuri pentru spirjinirea bucureştenilor care deţin locuinţe în imobile încadrate în diferite clase de risc seismic, printr-o serie de acte normative şi măsuri pentru implementarea unei modalităţi de facilitare la rambursare.

„Persoanele fizice, proprietari ai locuinţelor multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic, la care venitul lunar pe familie este sub trei salarii minime brute pe economie vor putea să nu mai ramburseze 50% din valoarea investită pentru execuţia lucrărilor de interventie, cu anumite condiţii”, spun specialiştii PMB.

În prezent, PMB, prin Compania Municipala Consolidari SA, execută lucrări de consolidare, reabilitare şi punere în valoare a patru imobile monument istoric situate pe strada Blănari, clădiri aflate în avansată stare de degradare. Aceste clădiri sunt cuprinse în lista imobilelor expertizate tehnic încadrate în clasa I de risc seismic pericol public şi au fost construite în anul 1870, fiind printre cele mai vechi imobile cuprinse în programul de consolidare, potrivit Municipalităţii.

„Până în acest moment s-au efectuat operaţiunile de organizare de şantier, igienizare, evacuare a deşeurilor, iar în prezent, conform autorizaţie de construire şi a proiectului tehnic, Compania Municipală Consolidari S.A. a demarat lucrările de punere în siguranţă a elementelor arhitecturale şi structurale şi a demarat lucrările de consolidare a structurii de rezistenţă, de refacere a clădirii şi aducere la starea iniţială. Toate persoanele care locuiau la aceste adrese au fost relocate în cele două blocuri de necesitate situate în Piaţa Naţiunilor Unite”, explică specialiştii din cadrul PMB.

În Capitală există 174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, şi 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public. Alte 330 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce şase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.

Citeşte şi Primăria Capitalei va acoperi cheltuielile pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic pentru cazurile sociale