Deşi Codul Fiscal nu a fost modificat anul trecut pentru a intra în vigoare de la începutul anului 2018, Guvernul nu a renunţat la această intenţie. Propunerea circulă pe la autorităţile locale din România, spune Adrian Vascu.
Evaluatorul avertizează că nu este posibilă estimarea valorii de piaţă a unei clădiri şi cere Guvernului să elimine această eroare din proiectul de lege.
În draftul de act normativ consultat de Vascu se precizează că:
Art. 223. (1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice, impozitul pe proprietatea asupra clădirilor se calculează prin aplicarea unei cote stabilită de autoritatea deliberativă între 0,2% – 1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până cel târziu la 31 ianuarie a anului fiscal pentru care se calculează impozitul. Rapoartele de evaluare depuse după data de 31 ianuarie a anului fiscal, sunt luate în evidenţa organului fiscal la data depunerii, dar produc efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor. Începând cu anul 2018, rapoartele de evaluare întocmite de evaluatorii autorizaţi pentru a fi furnizate de către contribuabili organelor fiscale locale, se realizează exclusiv prin metoda evaluării valorii de piaţă. Rapoartele de evaluare se depun în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului;
Fostul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR) şi managing partener al companiei de evaluări Veridio, precizează că regula impozitării în Romania a fost întotdeauna următoarea: terenul să fie impozitat separat faţă de cladire. „Dacă acest sistem se menţine nu are ce să caute în actul normativ cerinţa de estimare a valorii de piaţă a clădirii”. El spune că estimarea valorii de piaţă se poate face doar pentru o proprietate imobiliară.
Ideea impozitării proprietăţilor imobiliare după valoarea lor de piaţă nu este nouă. Ea a fost sugerată iniţial de fostul premier Dacian Cioloş în 2016. Cioloş a discutat ideea trecerii la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă a imobilelor pentru a creşte veniturile la bugetele locale, în contextul în care nu exista perspectiva unor transferuri semnificative de bani de la bugetul central către cel al primăriilor.
La acea dată, Adrian Vascu spunea că un astfel de sistem presupune legarea bugetelor locale de ciclurile pieţei imobiliare, ceea ce ar crea o fluctuaţie anuală a veniturilor.
Cum este acum
Începând din 2016, impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice se calculează prin aplicarea unei cote asupra valorii de impozitare determinate dintr-un raport de evaluare semnat de un evaluator autorizat ANEVAR, conform Codului Fiscal.
Astfel, românii care desfăşoară activităţi economice trebuie să depună la primărie până cel târziu în 31 martie 2018 un raportul de evaluare al imobilului în care funcţionează în vederea stabilirii cuantumului de impozitare, doar dacă valoarea proprietăţii nu a fost actualizată în ultimii trei ani, asta pentru a evita plata unui impozit majorat.
Primăriile aplică imobilelor cu destinaţie rezidenţială o cotă de impozitare cuprinsă între 0,08% şi 0,2%, iar celor cu destinaţie nerezidenţială o cotă cuprinsă între 0,2 şi 1,3%.
Pentru anul 2017, evaluare proprietăţilor se depune în intervalul 1 ianuarie – 31 martie 2018. Dacă se depăşeşte acest termen, impozitele vor fi majorate. Cotele de impozitare cresc la 5% pentru persoaneje juridice care nu-şi fac evaluarea o dată la trei ani.
Cotele au fost schimbate şi pentru persoanele fizice. Până în 2015 cota de impozitare pentru persoanele fizice care deţineau clădiri cu destinaţie rezidenţială era de 0,1%, deci, automat, veniturile obţinute de primării se pot dubla prin aplicarea unei cote de 0,2%. În acelaşi timp, în cazul persoanelor juridice care deţin clădiri cu destinaţie rezidenţială, cota lor de impozitare s-a redus de la 1,5% la 0,2%, la fel ca în cazul persoanelor fizice.