USR a arătat că cele trei legi au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului, a principiului respectării legii, precum şi a obligaţiilor rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, potrivit sursei citate. De asemenea, potrivit comunicatului, s-a arătat că în cazul uneia dintre aceste legi a fost încălcată şi ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului.
„S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului şi CSM (Legile 303 si 317/2004 – n.r.) – pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră şi la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depăşirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcţie dacă este de urgenţă sau nu. S-a făcut după o lună şi ceva”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele CCR, citat în comunicatul partidului.
USR consideră că CCR şi-a contrazis propria jurisprudenţă pentru a evita să judece sesizările depuse pe 22 ianuarie.
„Chiar dacă sesizarea nu a fost depusă la Curtea Constituţională în interiorul termenului de protecţie, ea îndeplineşte condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul controlului de constituţionalitate (legea nepromulgată încă), întrucât nici Constituţia şi nici Legea nr. 47/1992 nu reglementează obligativitatea introducerii obiecţiei de neconstituţionalitate în interiorul termenului de protecţie. Neintroducerea obiecţiei în acest termen nu are, aşadar, drept consecinţă decăderea titularilor din dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, aceştia putând formula sesizări, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie, sub condiţia ca legea să nu fi fost încă promulgată”, precizează USR.
În acest context, apreciază Uniunea Salvaţi România, câtă vreme legile se aflau încă în verificarea de constituţionalitate şi nu ajunseseră la promulgare, ele puteau fi atacate la CCR.
Uniunea Salvaţi România aminteşte că, în urma a admiterii parţiale a sesizărilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legile vor fi retrimise Parlamentului pentru a fi puse în acord cu deciziile CCR, după care vor fi readoptate şi vor putea fi contestate din nou, „opţiune pe care USR şi-o păstrează, deoarece CCR nu a judecat fondul sesizărilor depuse” de partid.
„Sperăm într-o mai bună colaborare cu PNL în vederea obţinerii semnăturilor necesare pentru a putea să depunem o nouă sesizare la CCR după revotarea legilor în Parlament, ocazie cu care curtea să judece pe fond motivele expuse de noi”, a declarat Stelian Ion, deputat USR şi membru în Comisia Juridică, citat în comunicat.