Plângere penală împotriva judecătorilor CCR, Augustin Zegrean şi Ştefan Minea VIDEO

Mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale au venit în faţa Parchetului instanţei supreme, unde oficiali ai asociaţiei au depus plângerea penală împotriva mai multor judecători ai Curţii Constituţionale, scrie Mediafax

Asociaţia notează, în documentul depus la Parchet, că plângerea îi vizează „în mod special” pe August Zegrean şi Alexandru Minea, pe care îi acuză de fals material în înscrisuri oficiale, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi comunicare de informaţii false, solicitând sancţionarea tentativei tăinuirii şi favorizării în cazul acestora.

Referitor la falsul în înscrisuri, asociaţia notează în document că judecătorii, „fără a lucra legal, în prezenţa a 2/3 din numărul judecătorilor, au falsificat un înscris oficial”. Reprezentanţii asociaţiei arată că cei doi magistraţi constituţionali nominalizaţi, „sau poate numai domnul Minea”, au săvârşit fals material în înscrisuri oficiale deoarece au trimis o completare la Hotărârea nr. 3 din 2 august a Curţii Constituţionale, contrazicând considerentele acestei hotărâri.

În opinia reprezentanţilor asociaţiei, această erată modifică „întru-totul hotărârea adoptată legal în 2 august”. Asociaţia invocă şi punctele de vedere referitoare la erată formulate de primul ministru şi judecătorul Curţii Constituţionale Tudorel Toader. Despre abuzul în serviciu, reprezentanţii asociaţiei notează că, „profitând de plecarea mai multor colegi în concediu, probabil, aceştia fie s-au întrunit în condiţii ilegale, fie nu s-au întrunit deloc însă au emis documente în numele CCR”.

Alte articole

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

„Cei doi (poate chiar împreună cu încă unul-doi membri ai CCR) au săvârşit faptele de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată sau, după caz, neglijenţa în serviciu”, se mai arată în document.

Asociaţia mai cere Parchetului să cerceteze „dacă nu cumva toţi judecătorii CCR au abuzat de funcţiile ce le deţin, în condiţiile în care, dacă într-adevăr aveau nevoie numai de listele nemodificate, neactualizate, în baza cărora s-a desfăşurat referendumul, au cerut pentru acest lucru un termen de răgaz de o lună şi jumătate, când în condiţii normale aceste liste le puteau avea de pe o zi pe alta, iar dacă acestea erau reale, puteau să invalideze referendumul, scutind România de haosul politic în care ne aflăm”.

Aceştia cer procurorilor să cerceteze dacă „cel/cei” ce au emis erata publicată în Monitorul Oicial în 7 august „nu cumva a abuzat de funcţia pe care o deţine, deoarece deşi în Hotărârea 3 din 2 august se vorbeşte de Legea nr. 3 din 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările ulterioare, pentru prima dată în erată se vorbeşte de Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României, cu toate că, aşa cum ştim, în acelaşi timp cu referendumul nu au avut loc alegeri prezidenţiale, deci este evident că nu sunt aplicabile prevederile Legii 370 din 2004”.

În finalul documentului, reprezentanţii asociaţiei cer Parchetului să cerceteze „dacă nu cumva prin ceea ce au transmis comunităţii europene, membrii CCR au pus în pericol siguranţa statului român, în condiţiile în care dacă ar fi simţit «presiuni» asupra lor, în mod normal mai întâi trebuiau sesizate organele statului român: poliţia, DNA-ul, PICCJ”.

„Vă rugăm să cercetaţi dacă nu cumva aceştia tăinuiesc persoanele ce pun presiuni asupra lor, acesta fiind motivul real pentru care nu doresc să se plângă organelor abilitate din România”, conchid reprezentanţii asociaţiei în plângerea depusă.

Completarea la hotărârea Curţii Constituţionale din 2 august, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor, a anunţat, marţi, CCR.

„Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, «sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului»”, a precizat CCR.