Raportul privind activitatea managerială a DNA are 35 de pagini şi poate fi citit AICI
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a avut „atitudini nedemne” şi „a încălcat standardele minimale de etică şi deontologie”, când a cerut urgentarea instrumentării unor dosare „cu miniştri”, dar şi prin folosirea de expresii insultătoare şi ameninţătoare la adresa procurorilor, precum „laşi” şi „bârfitori”, se arată în raportul Ministerului Justiţiei.
În documentul publicat vineri de MJ cu privire la activitatea managerială de la DNA, unul dintre capitole se intitulează: „Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic. Atitudini nedemne. Încălcarea standardelor minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat.
Raportul menţionează că, recent, Inspecţia Judiciară a publicat un comunicat de presă cu privire la exercitarea, pe 12 ianuarie 2018, a unei acţiuni disciplinare faţă procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, pentru „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei”, constând în aceea că, în cadrul unei şedinţe de lucru, a avut manifestări de natură a aduce atingere onoarei şi probităţii profesionale a procurorilor, împrejurări identificate în înregistrările audio apărute în spaţiul public pe data de 18 iunie 2017.
Concret, spune raportul MJ, Kovesi s-a exprimat „în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii şi credibilităţii instituţiei, generate de decizia CCR nr. 68/2017 (prin care s-a constatat existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi DNA, generat de ancheta procurorilor cu privire la legalitatea şi oportunitatea adoptării OUG 13 – n.r.), prin instrumentarea urgentă a unor dosare ‘cu miniştri’, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al CCR, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul dintre criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”.
În document se menţionează că Laura Codruţa Kovesi a folosit faţă de procurorii DNA „un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţiei Constituţiei şi a legilor, precum şi a imparţialităţii procurorilor”.
Tot în raport se mai arată că şefa DNA, prin intermediul unui email, a folosit la adresa procurorilor cuvinte şi expresii cu un conţinut denigrator, insultător şi ameninţător, cum ar fi „laşi”, „bârfitori”, „infractori”, făcând cunoscut acestora faptul că „există deja un cerc de suspecţi”, cu referire la un dosar penal.
Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, vineri, înaintea reuniunii informale a Consiliului European, de la Bruxelles, că nu a văzut raportul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe baza căruia a cerut revocarea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar că, din punctul său de vedere, ministrul Tudorel Toader nu a prezentat motive temeinice pentru revocarea şefei DNA.
„Este o procedură care va mai dura. M-am exprimat instituţional, dar asta e părerea mea. Nu am văzut raportul, nu l-a văzut nimeni. Prestaţia pe care a avut-o aseară, sincer, nu mi-a plăcut. Ce ne-a prezentat a fost total de claritate şi temeinicie. Nu au fost motive temeinice pentru a propune revocarea”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, întrebat cu privire la decizia ministrului Justiţiei de a cere revocarea procurorului-şef al DNA.