Augustin Lazăr dezvăluie că a fost surprins de concluzia raportului ministrului Justiţiei, care a cerut revocarea din funcţie a şefei DNA.
„A fost o surpriză, pe care nu aş vrea să comentez mai mult, decât ceea ce am comentat public. Părerea mea este că nu există temei pentru revocare. Pentru a da mai multe detalii, este nevoie să vedem şi noi raportul în cauză”, a afirmat Augustin Lazăr la RealitateaTV, potrivit Agerpres.
De asemenea, el a fost întrebat dacă îi este teamă că i se va cere şi lui revocarea din funcţie.
„Nu îmi este teamă de nimic, atât timp cât sunt în cadrul legal. Problema este că mi-e teamă să nu speculez. Dacă ne uităm la dispoziţiile legii cu referire la modul în care pot fi revocaţi magistraţii Ministerului Public cu anumite funcţii de conducere, legea prevede anume care sunt cazurile respective, între care şi managementul defectuos, care trebuie constatat nu de către Executiv, ci trebuie constatat de instituţiile competente ale justiţiei, respectiv Inspecţia Judiciară, prezentat CSM, examinat în secţia de profil a CSM, dată o soluţie, adusă la cunoştinţa persoanei respective, care are dreptul să o atace. Este o procedură judiciară foarte clar stabilită pentru a se putea ajunge în final la concluzia că cineva a exercitat management defectuos sau nu”, a explicat Augustin Lazăr.
El a precizat că are o relaţie corectă din punct de vedere instituţional cu Laura Codruţa Kovesi şi îşi va exprima un punct de vedere cu privire la propunerea de revocarea a şefei DNA după ce va analiza raportul întocmit de Ministerul Justiţiei.
„Nu este o relaţie personală, ci este o relaţie instituţională. (…) Eu susţin adevărul. Nu este vorba de o chestiune personală. Aşteptăm raportul să vedem dacă ne oferă altceva decât am remarcat la prima vedere. La prima vedere, la televizor, lucrurile s-au desfăşurat într-un anume ritm. Noi trebuie să vedem, să analizăm. Şi noi şi Ministerul Justiţiei avem structuri specializate care se ocupă cu analiza acestor documente, după care ne propun, ne spun care e concluzia şi acţionăm conform acelei concluzii. S-a văzut ce greşit a fost să personalizezi o activitate instituţională, cum ar fi aceea să trimitem dosarul la Parlament sau copia dosarului de urmărire penală la Parlament. Pe baza unor analize pe care mai multe secţii din Parchetul General le-au făcut, procurorul general a venit cu soluţia. Cam aşa se întâmplă în toate structurile Ministerului Public. Pot să înţeleg de ce capii structurilor sunt atacaţi, pentru că ei sunt cei mai expuşi, ei conduc, ei reprezintă. Cei care – nu ştiu cum să o caracterizez – au o anumită naivitate sau poate au un plan pe care nu îl înţeleg eu personalizează totul la capul instituţiei, gândindu-se că, dacă va veni un alt procuror, acela nu va face acelaşi lucru. Acela va lua Codul penal, îl va băga într-un sertar şi va judeca după cum spun show-urile media?”, a afirmat Lazăr.
Augustin Lazăr susţine că lupta împotriva corupţiei „a deranjat pe foarte multă lume” şi unii se gândesc la o modalitate de a estompa această luptă.
„Însă atâta timp cât suntem în UE, nu va fi posibil. Noi avem nişte reguli clare şi vedem că în toată Uniunea Europeană funcţionarii de rang înalt şi demnitarii trebuie să fie servanţi ai comunităţii, nu unii care trăiesc pe pielea lor şi comit infracţiuni. Şi, din păcate, un număr mare de persoane comit în continuare infracţiuni, aceasta este surprinzător. Comit infracţiuni de corupţie, iar noi trebuie să demobilizăm. Cum putem demobiliza comiterea acestor infracţiuni? Dezafectând structurile şi anulând instrumentele de combatere?”, a mai spus procurorul general.