Valul de frig siberian abătut în ultimele zile asupra Europei s-a soldat cu peste 40 de morţi până miercuri, printre care multe persoane fără adăpost, şi continuă să provoace haos în transporturi, relatează AFP.
Supranumit „Bestia din Est” de media britanice, „Ursul din Siberia” în Olanda, „tunul cu zăpadă” în Suedia sau „Moscova-Paris” în Franţa, acest val de frig s-a soldat cu cel puţin 41 de morţi de vineri: 18 în Polonia, şase în Cehia, cinci în Lituania, câte patru în Franţa şi în Slovacia şi câte doi în Italia şi în România. În Estonia, valul de frig a provocat moartea a şapte persoane în întreaga lună februarie.
În noaptea de marţi spre miercuri, mercurul din termometre a scăzut până la -21 de grade Celsius în regiunile montane din Croaţia şi Bosnia, -20 de grade Celsius la Lübeck (în nordul Germaniei), -19 grade Celsius în sudul Poloniei, -18 grade Celsius în apropiere de Liege (Belgia) şi -10 grade Celsius în împrejurimile Londrei.
În Elveţia s-a înregistrat un vârf negativ de -36 de grade Celsius la Glattalp, la 1.850 metri altitudine, un loc nelocuit obişnuit cu astfel de extreme. În Franţa, noaptea de marţi spre miercuri a fost cea mai rece din această iarnă în nord-estul ţării, înregistrându-se -12 grade Celsius la Metz.
Temperaturile glaciale, care vor continua cel puţin până joi, i-au afectat în special pe cei fără adăpost. Trei dintre ei au murit în Franţa şi Cehia de vineri şi doi în Italia, dintre care unul a refuzat să părăsească locul în care dormea afară, la Milano.
În Belgia, mai multe oraşe au luat decizia fără precedent de a forţa persoanele fără domiciliu stabil să se cazeze în adăposturi.
În Germania, Asociaţia de ajutor pentru persoanele fără adăpost a cerut ca centrele de primire să fie deschise toată ziua şi numai noaptea. „Se poate muri de frig şi ziua”, a declarat Werena Rosenke, aflată în fruntea asociaţiei, care a înregistrat patru decese provocate de frig de la începutul iernii.
În Irlanda, locuitorii s-au grăbit la supermarketuri pentru a-şi face stocuri de hrană odată cu apropierea furtunii Emma, care ar urma să provoace joi cele mai importante căderi de zăpadă din 1982. Fotografii cu raioanele de pâine golite din supermarketuri au fost postate în număr mare pe reţelele de socializare.
În Marea Britanie, în Olanda, în Balcani şi în Scandinavia, zăpada şi poleiul au provocat haos pe drumuri şi au perturbat traficul aerian şi feroviar. Numeroase zboruri au fost anulate sau întârziate pe aeroporturile din Londra şi Dublin. Traficul feroviar a fost întrerupt pe patru linii de tren în Suedia.
Pe întreg continentul, sistemele de încălzire au funcţionat la maxim. Grupul rus Gazprom a anunţat că a depăşit timp de şase zile consecutive recordurile de export zilnic către Europa. Ultimul record a fost luni de 666,8 milioane de metri cubi.
Tabloidul Osterreich le-a decernat premiul „jobul cel mai friguros din Austria” lui Ludwig Rasser şi Norbert Daxbacher, angajaţi la staţia meteorologică de la Sonnblick, la 3.109 metri altitudine, care trebuie să iasă de trei ori pe zi pentru a preleva datele de la aparatele de măsurat. „Ne trebuie o oră pentru a aduna măsurători de la toate aparatele. La -32 de grade Celsius (temperatura de marţi) din cauza vântului erau resimţite -60 de grade Celsius”, a declarat Ludwig.
Tot în Austria, chiar şi profesioniştii gheţii au bătut în retragere. La Amstetten, unde se derulează campionatul mondial de „Eisstock” (un sport care are puncte comune cu curling-ul dar este numit şi „petanque pe gheaţă”), organizatorii au mutat ceremonia de deschidere în interior, „întrucât afară era prea frig”.
Cele trei meciuri din campionatul scoţian de fotbal prevăzute pentru miercuri seară au fost amânate din cauza temperaturilor polare.
În Olanda, febra patinajului a pus stăpânire pe ţară. În pofida temperaturilor resimţite la nivelul de -15 grade Celsius pe alocuri, condiţiile nu sunt totuşi ideale pentru a practica acest sport: mai multe persoane au căzut deja în apă traversând pe gheaţa prea subţire.
La Amsterdam, locuitorii speră să poată patina pe canale în acest weekend. O bună parte dintre acestea au fost interzise navigaţiei pentru a nu afecta formarea gheţii.
Numeroase şcoli au fost închise în Marea Britanie, Irlanda, nordul Portugaliei, Bosnia şi Kosovo, dar şi în Albania, unde multe sate şi mici oraşe au fost izolate de zăpadă.