Narcis Neaga, numit membru în Consiliul de Administraţie CNAIR

UPDATE. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis clasarea dosarului care îl privea pe Narcis Neaga, fost director al CNADNR, cauză în care a fost cercetat pentru abuz în serviciu în legătură cu un contract privind autostrada Sibiu – Orăştie, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute în legea penală, au precizat, vineri, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, anchetatorii au dispus clasarea cauzei şi în ceea ce îi priveşte pe Amalia Renata Bendeac, Mihai Horia Niculae, Cristina Rentea, Ramona Gabriela Dima şi Nicoleta Davidescu, pentru aceleaşi considerente.

Procurorii au decis totodată ridicarea sechestrului instituit asupra unui imobil deţinut de Narcis Neaga, dar şi restituirea cauţiunii stabilite anterior.

În decembrie 2015, Narcis Neaga a fost pus sub control judiciar de DNA, fiind stabilită o cauţiune de 300.000 de lei.

Alte articole

OMV Petrom a depus oferte pentru concesionarea a 12 spaţii de servicii şi parcări de pe Autostrada Bucureşti-Ploieşti şi DEx 12

Circulația rutieră se închide pe Valea Oltului de astăzi! CNAIR anunță pe unde vor trece autovehiculele

Procurorii susţineau că, în 15 mai 2014, Narcis Neaga, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind supervizarea lucrărilor la autostrada Orăştie – Sibiu şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale.

„Pe 01.03.2018, Narcis Neaga a fost numit membru în Consiliul de Administraţie al CNAIR de către conducerea Ministerului Transporturilor. Acesta a fost Director General CNAIR în perioada 2012-2015. Din punctul nostru de vedere, perioada în care Narcis Neaga a condus Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a fost cea mai nocivă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România din ultimii ani”, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei, postat pe pagina de Facebook.

Asociaţia Pro Infrastructură enumeră cele mai dezastruoase „realizări” ale lui Narcis Neaga, printre care şi deschiderea circulaţiei pe lotul 3 al Autostrăzii A1 Orăştie-Sibiu, care „s-a făcut prin muşamalizarea sutelor de defecte tehnice, fapt ce a dus la vestita demolare pe 200 de metri (la „groapă”) şi închiderea circulaţiei pentru un an de zile, timp în care au murit mai bine de 10 persoane pe drumul naţional paralel (DN1)”.

„Lansarea licitaţiilor pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii A1 Lugoj-Deva s-a făcut fără a avea acordul de mediu revizuit, fapt care a creat problema tunelurilor de pe lotul 2 (blocaj încă nerezolvat). În plus, s-au lansat aproximativ 20 de licitaţii pentru pregătirea unor proiecte de autostrăzi şi drumuri expres, anulate în marea lor majoritate. Nici proiectul A1 Sibiu-Piteşti nu a scăpat: licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate s-a lansat la un preţ derizoriu, ignorând avertismentele Comisiei Europene, fapt ce a dus la rezilierea contractului în anul 2017”, potrivit sursei citate.

Totodată, acuză Asociaţia Pro Infrastructură, ideile „geniale” ale dlui Neaga de a construi în concesiune sau parteneriat public privat – PPP Autostrada A0 Sud şi Autostrada A12 Craiova-Piteşti au tergiversat implementarea acestor investiţii.

„Tot în timpul „erei” Neaga s-a ratat (pentru a treia oară) realizarea Autostrăzii A3 Comarnic-Braşov prin PPP, autorităţile fiind nevoite să rezilieze contractul semnat cu asocierea câştigătoare. Nu în ultimul rând, rezilierea defectuoasă a contractului cu Bechtel (în 2013) a dus la apariţia proiectului separat pentru podul Gilău, un ciot de nici 800 de metri care a transformat lotul Gilău-Nădăşelu în autostradă-muzeu şi care va fi gata abia în toamna acestui an. Dezaprobăm categoric decizia ministrului Lucian Şova de a oferi un post în Consiliul de Administraţie al CNAIR acestui individ şi ne exprimăm speranţa că îşi va reconsidera poziţia în cel mai scurt timp”, mai transmite Asociaţia Pro Infrastructură.

Narcis Neaga, dosar penal pentru contracte privind autostrăzi

Narcis Neaga este cercetat de DNA pentru abuz în serviciu referitor la un contract privind autostrada Sibiu – Orăştie. El este acuzat că în 2014, în calitate de director CNAIR, a suspendat abuziv contractul de „Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu”. 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe cauțiune pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 23.12.2015, față de inculpatul NEAGA NARCIS ȘTEFAN, director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inculpatul Neaga Narcis Ștefan va depune o cauțiune în valoare de 300.000 lei, care va fi consemnată pe numele inculpatului la dispoziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție sau prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei de 300.000 lei, în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție. Cauțiunea se va depune în termen de 10 zile.
Inculpatului Neaga Narcis Ștefan i se atrage atenția că nedepunerea cauțiunii atrage înlocuirea măsurii cu alta mai gravă. 

Din ordonanța întocmită de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora : 

La data de 15 mai 2014, inculpatul Neaga Narcis, în calitate de director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind „Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu” și a plăților aferente acestuia, cu încălcarea dispozițiilor contractuale, a condițiilor FIDIC (Federația Internaționala a Inginerilor Consultanți) și a dispozițiilor legale.
Ulterior, inculpatul a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale în perioada de desfășurare a contractelor de lucrări privind:
– „Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965”, 
– „Proiectare și execuție Autostrada Orăștie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070”. 
Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiții nelegale și a refuzat plata facturii emisă de către liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, pe cale de consecință, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene).
Ulterior, printr-o Sentință arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a admis în parte cererea formulată liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la data de 15.05.2014 până la data de 23.12.2014, data înregistrării cererii arbitrale.
Toate aceste acțiuni au avut au drept consecință directă plata, de la bugetul de stat (și nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de 3.159.022,65 lei (reprezentând prețul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităților aferente, precum și plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov).
De asemenea, prin suspendarea și respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcție), care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităților și avizarea la plată a situațiilor de lucrări, în condițiile în care supervizorul suspendat constatase deficiențe de execuție și utilizarea de materiale necorespunzătoare.
Mai mult, prin suspendarea contractului și înlocuirea Inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului și nepreluarea documentelor de la supervizorul inițial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor.
Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Neaga Narcis trebuie să respecte următoarele obligații: 

a) să se prezinte la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și la Secția 3 Poliție București ori de câte ori este chemat;
b) să informeze de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție și Secția 3 Poliție București cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Secția 3 Poliție București, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat. 
d) să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului competent; 
e) să nu se apropie de ceilalți inculpați/alți participanți la comiterea infracțiunii/ martorii din dosar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, pe nicio cale. 

Inculpatului Neaga Narcis i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatului Neaga Narcis i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.