Raport de ţară. Oferta de forţă de muncă nu ţine pasul cu nevoile din sectorul economic. Gradul de sărăcie e în creştere în România

„Creşterea economică puternică a României necesită continuarea reformelor structurale şi a consolidării fiscale. Gradul de ocupare a forţei de muncă a continuat să crească în 2017, iar rata şomajului a atins unul din cele mai scăzute nivele din ultimii 20 de ani. Datorită eliminării de taxe şi creşterilor salariale şi de pensii din sectorul public, deficitul este în curs de creştere. Oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine pasul cu nevoile mereu în schimbare din sectorul economic, gradul de sărăcie e în creştere, iar inegalitatea în materie de venituri se menţine la un nivel înalt”, precizează documentul redactat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

În plus, volumul ridicat de cheltuieli publice nu se reflectă în starea infrastructurii.

Potrivit acestuia, performanţele scăzute ale sistemului de învăţământ limitează perspectivele lui de dezvoltare, iar cele din domeniul cercetării şi inovării rămân modeste.

Citeşte şi: Raportul de ţară al CE: În absenţa reformelor structurale, economia României ar putea cunoaşte o aterizare forţată

Pe de altă parte, starea de sănătate a populaţiei s-a îmbunătăţit, însă rămâne sub standardele europene.

Alte articole

Planul fiscal pentru reducerea deficitului ar putea fi amânat până după alegeri

Marcel Ciolacu, despre remarca lui Iohannis privind portofoliul României în Consiliul Europei: „Îl anunţ că sunt mai bun negociator decât el. Eu nu am negociat nimic pentru mine, personal”

„Nu în ultimul rând, după performanţe bune în ultimii ani, ireversibilitatea progreselor din lupta împotriva corupţiei a fost pusă recent sub semnul întrebării. Acestea sunt câteva din concluziile raportului de ţară pentru România, publicat de Comisia Europeana miercuri, 7 martie, ca parte a Semestrului european”, se mai arată în comunicat.

În context, vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, a arătat că economiile puternice sunt cele care îşi remediază mereu punctele slabe, chiar şi atunci când lucrurile merg bine.

„Economiile puternice sunt cele care îşi remediază mereu punctele slabe, chiar şi atunci când lucrurile merg bine. Acum când economia europeană creşte în cel mai rapid ritm înregistrat în ultimii zece ani, ar trebui să adoptăm exact această strategie, atât la nivelul UE, cât şi la cel naţional”, a arătat Dombrovskis, responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, stabilitatea financiară, serviciile financiare şi Uniunea pieţelor de capital, la prezentarea setului de rapoarte pentru toate statele membre.

Pe ansamblul Uniunii, economia cunoaşte o expansiune puternică, iar perspectivele economice pozitive sunt însoţite de o îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţa muncii şi a situaţiei sociale. Aceasta este o consecinţă a reformelor întreprinse de statele membre în ultimii ani şi constituie un prilej de consolidare în continuare a rezilienţei economiilor şi a societăţilor din cadrul UE.

„Totuşi, de relansarea economică nu beneficiază în egală măsură întreaga societate, iar deficienţele structurale frânează creşterea economică şi convergenţa în unele state membre. De aceea, ţările din UE ar trebui să valorifice această conjunctură favorabilă pentru a-şi consolida elementele de bază ale propriilor economii”, se mai arată în comunicatul reprezentanţei CE în România.

Citeşte şi: Comisia Europeană, raport de ţară pentru România: Ireversibilitatea progreselor în lupta anticorupţie a fost pusă în pericol în 2017

Cele 27 de rapoarte de ţară (pentru toate statele membre, în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de Comisie privind situaţia economică şi socială din fiecare stat, inclusiv evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea recomandărilor specifice de ţară. Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de ţară. Membrii Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai guvernelor, parlamentelor naţionale, partenerilor sociali şi cu alte părţi interesate pentru a discuta concluziile rapoartelor.

Consiliul urmează să discute pe marginea rapoartelor şi a constatărilor bilanţurilor aprofundate.

În funcţie de priorităţile analizei anuale a creşterii pentru 2018 şi de recomandările privind politica economică în zona euro, statele membre vor prezenta, până la jumătatea lunii aprilie, priorităţile de politică economică şi socială în cadrul programelor naţionale de reformă şi al programelor de stabilitate şi/ sau convergenţă (în care se stabilesc priorităţile bugetare).