Dintre cei aproximativ 3.000 de parlamentari, doar doi au votat împotrivă şi trei s-au abţinut. Este primul amendament adus Constituţiei Chinei în ultimii 14 ani.
Membrii Partidului Comunist care au participat la sesiunea parlamentară de la Beijing au susţinut că această măsură a fost solicitată de către „cetăţenii chinezi de rând” şi au subliniat că ţara lor „are norocul de a avea un lider de calibrul lui Xi Jinping”.
Xi Jinping, în vârstă de 64 de ani, şi-a început cel de-al doilea mandat de cinci ani în fruntea Chinei în octombrie 2017. Guvernul chinez a precizat că eliminarea limitei de mandate prezidenţiale vizează protejarea autorităţii partidului şi că această situaţie nu înseamnă o preşedinţie pe viaţă pentru Xi Jinping.
Limita de două mandate prezidenţiale, de câte cinci ani, a fost introdusă în Constituţia Chinei după moartea lui Mao Zedong în 1976, de către Deng Xiaoping, cel care a evidenţiat pericolele privind cultul personalităţii şi luarea deciziilor majore de către un singur om.
Pe lângă funcţia de preşedinte, Xi Jinping mai este liderul Partidului Comunist şi conducătorul armatei. După adoptarea acestui amendament la Constituţie, niciuna dintre aceste funcţii nu mai are limite formale de mandat.
În luna ianuarie, preşedintele Chinei a cerut armatei să consolideze pregătirea militară orientată spre luptă şi să se concentreze asupra mijloacelor de război de înaltă tehnologie. Armata chineză este în prezent cea mai mare din lume din punct de vedere numeric (2.285.000 – personal activ).