Întrebat dacă ia în calcul demisia, preşedintele Oficiului a precizat, într-un răspuns la o solicitare a Mediafax, că „nu este cazul”.
Referitor la veridicitate datelor constatate de Corpul de Control şi înaintate către organele de anchetă, conducerea susţine că „documentul nu are caracter public, sens în care nu pot fi exprimate comentarii”, menţionând că „în conformitate cu dispoziţiile art.25 alin.(1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, “…Personalul Oficiului, inclusiv personalul detaşat, are obligaţia de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii. Obligaţia se menţine şi după încetarea funcţiei, pe termen nelimitat”.
În ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii Oficiului şi luarea hotărârilor în cadrul plenului, conducerea a răspuns: „activitatea instituţiei se desfăşoară în acord cu dispoziţiile Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr.125/2017, care a adus semnificative modificări pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor, precum şi a finanţării terorismului, în conformitate cu recomandările incluse în Raportul detaliat de evaluare a României în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, elaborat în cadrul celei de-a IV-a runde de evaluare şi aprobat în reuniunea plenară a Comitetului Moneyval – Consiliului Europei în luna aprilie 2014 şi Recomandările F.A.T.F. (Grupul de Acţiune Financiară Internaţională)”.
Corpul de Control al Guvernului a sesizat procurorii privind nereguli depistate la Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, ca urmare a unei reclamaţii făcute de 6 dintre cei 7 membri. Aceştia au reclamat că preşedintele instituţiei i-a exclus din procedura de avizare.
„Actul de control privind verificările efectuate la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a fost înaintat organelor de cercetare penală în vederea cercetării posibilelor fapte de natură penală, situaţie în care devin incidente dispoziţiile art. 277 alin. (2) din Codul Penal, potrivit cărora „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei (…)”, constituie infracţiune”, transmite Corpul de Control al Guvernului ca răspuns la o solicitarea Mediafax.
Neregulile ar viza forma în care s-a trimis regulamentul de funcţionare al Oficiului la Secretariatul General al Guvernului.
„S-a constatat faptul că prin ordinul preşedintelui ONPCSB nr. 332/27.12.2017 au fost abrogate Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea şedinţelor plenului ONPCSB precum şi Metodologia de analiză şi prelucrare a informaţiilor. Prin adoptarea acestor măsuri, membrii plenului ONPCSB, reprezentanţi ai instituţiilor care fac parte din organul colegial, cu excepţia preşedintelui acestuia, au fost excluşi din procedura de avizare de specialitate a documentelor Oficiului, din orice alte mecanisme care le permiteau emiterea de îndrumări cu privire la rezolvarea soolicitărilor adresate de instituţiile implicate în combaterea unui astfel de fenomen eminamente periculor (PÎCCJ, DNA , DIICOT) precum şi din activităţile de prelucrare a datelor şi informaţiilor conţinute în rapoartele de tranzacţii suspecte”, se menţionează în raportul Corpului de Control al Guvernului.
Verificările au fost demarate pe 11 ianuarie, după ce şase din cei şapte membri ai Oficiului au sesizat Secretariatul General al Guvernului (SGG), iar raportul datează din 15 ianuarie, fiind semnat de Bogdan Cosmin Ştefan, şef al Corpului de Control al Guvernului la acel moment.
Elena Hach (Parchetul General), Marius Vorniceanu,(Curtea de Conturi), Constantin Cătălin Radu (Ministerul Justiţiei), Mioara Pometcu (BNR), Ion Gogoescu (Ministerul Finanţelor) , Aura Socol (ASF) au sesizat Secretariatul General al Guvernului pe 10 ianuarie, aceştia precizând că, în urma unui ordin emis pe 27 decembrie de preşedintele Oficiului, Daniel Staicu, reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost făcute „au fost abrogate regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Plenului ONPCSB şi Metodologia de analiză şi prelucrare a informaţiilor”.
„Drept urmare, membrii de Plen, reprezentanţi ai instituţiilor din organul colegial, au fost excluşi din mecanismul avizării de specialitate a lucrărilor Oficiului, precum şi din orice mecanism ce le permitea accesul la solicitările făcite de unităţile de parchet, precum şi la produsul prelucrării datelor şi informaţiilor furnizate de rapoartele de tranzacţii suspecte, orice alte rapoarte şi din mecanismul sesizărilor din oficiu”, se arată în sesizare.
Aceştia susţin că în şedinţa din 21 decembrie, deciziile luate de plen au fost diferite de forma trimisă la Guvern.
„Avem onoarea să vă informăm că în data de 21.12. 2017 membrii Plenului, convocaţi în şedinţă de Preşedintele Oficiului, domnul Daniel Masius Staicu, au adoptat proiectul de Regulament de Organizare şi funcţionare al PNPCSB prin Decizia nr. 3173 cu unanimitate de voturi a celor 7 membri, manifestarea de voinţă a tuturor membrilor fiind consemnată în procesul verbal încheiat cu ocazia şedinţei , semnată în integralitate precum şi în decizia ataşată la prezenta notă. În data de 10.01.2018 Preşedintele Oficiului a convocat plenul în şedinţă, ocazie cu care, pe lângă alte aspecte, la solicitarea membrilor, a informat că proiectul de regulament de organizare şi funcţionare a fost trimis către Secretariatul General al Guvernului în altă formă decât cea adoptată în unanimitate prin Decizia Plenului nr. 3173. În consecinţă, membrii plenului, semnatari ai acestei note, nu îşi însuşesc forma trimisă la SGG, întrucât nu reprezintă rezultatul deliberării şi deciziei din data 21.12.2017”, potrivit sursei citate.
În iunie 2017 a intrat în vigoare a patra directivă europeană privind combaterea spălării banilor, una dintre atribuţiile oficiului fiind transpunerea acesteia.
Înăsprirea normelor privind combaterea spălării banilor are în vedere introducerea următoarelor modificări: întărirea obligaţiei de evaluare a riscurilor pentru bănci, jurişti şi contabili; stabilirea unor cerinţe de transparenţă bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăţilor comerciale; facilitarea cooperării şi a schimbului de informaţii între unităţile de informaţii financiare din diferite state membre pentru a identifica şi monitoriza transferurile de bani suspecte; instituirea unei politici coerente faţă de ţările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; extinderea competenţelor de sancţionare ale autorităţilor competente, preciza, anul trecut, într-un comunicat, Comisia Europenă.