UPDATE Parlamentarii din Comisia pentru legile justiţiei au dat marţi raport de admitere, în ansamblu, pentru legile 303/2004 şi 317/2004 privind Statutul magistraţilor, respectiv privind funcţionarea şi organizarea CSM.
Ambele rapoarte au fost votate cu 13 voturi pentru şi 6 împotrivă.
________________
UPDATE Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, potrivit News.ro.
Comisia specială a votat luni ca preşedintele României să fie exclus din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), astfel că atribuţiile de revocare şi numire a acesteia îi revin Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Articolul la legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primeşte atribuţii de numire şi revocare a conducerii ICCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură, prin corelarea cu Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.
„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede articolul votat.
În forma iniţială, articolul spunea: „Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) propun preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) numesc şi revocă preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Raportul de admitere va fi trimis la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.
_______________
Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a reluat, marţi, dezbaterile la modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legii 317/2004 referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru punerea lor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.
În şedinţa de luni, parlamentarii din comisie au adoptat raportul la legea 304/2004 referitoare la organizarea judiciară şi au parcurs mai multe articole din legile 303/2004 şi 317/2004.
Membrii comisiei au decis, luni, la modificarea legii 303/2004, că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Iniţial, articolul 31 al legii prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la legea 303/2004 a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii. Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii modificând textul referitor la incompatibilităţi.
Discuţiile la legea 303/2004 s-au oprit la articolul 31.
Parlamentarii din comisie au adoptat mai multe articole şi din legea 317/2004, stabilind ca CSM să primească atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.
Comisia a mai decis că Secţia de procurori din cadrul CSM aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, a procurorului şef DNA şi DIICOT de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor.
Membrii comisiei au întrerupt discuţiile asupra modificărilor la Legea 317/2004, fără să ia o decizie cu privire la ultimul articol privind procedura de la „acţiunea în regres”.
Raportul privind modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptat în şedinţa de luni cu 12 voturi „pentru” şi şase „împotrivă”.
Parlamentarii din comisie au respins mai multe amendamente propuse de senatorul PSD Şerban Nicolae pe motiv că exced deciziilor CCR.
Comisia a mai decis reformularea articolului privind Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
Potrivit textului adoptat, „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.