Cele trei legi ale justiţiei au primit votul final în plenul Senatului. PNL a anunţat că le va contesta din nou la CCR

UPDATE După punerea articolelor în acord cu deciziile CCR, Legea 303/2004 a fost adoptată cu 83 voturi „pentru” şi 36 devoturi „împotrivă”, iar Legea 304/2004 a fost adoptată cu 83 de voturi „pentru”, 35 de voturi „împotrivă” şi o abţinere. Legea 317/2004 a fost adoptată cu 82 de voturi „pentru”, 36 de voturi „împotrivă” şi o abţinere.

În urma amendamentelor adoptate, legile Justiţiei nu au suferit modificări de fond faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Liderul senatorilor USR, Vlad Alexandrescu, a cerut retragerea de pe ordinea de zi a celor trei legi ale justiţiei, dar cererea a fost respinsă prin vot.

Senatorul PNL Daniel Fenechiu a spus va vota împotriva Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi spune că modificările aduse acesteia nu sunt semnificative.

„(…) PNL s-a opus la dezbaterea precedentă, înainte de decizia Curţii. Modificările care au intervenit sunt nişte modificări care, din punctul de vede al PNL, nu sunt semnificative. Faptul că secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie începe să funcţioneze în trei luni, nu în şase, cum era în textul iniţial (…) sunt nişte mici brizbrizuri care nu schimbă în niciun fel nici conţinutul legii, nici poziţia pe care PNL a avut-o şi şi-o menţine despre această lege (…) PNL va vota împotriva acestei legi”, a spus Daniel Fenechiu.

De asemenea, senatorul PMP Dorin Bădulescu a afirmat că aceste legi scindează societatea şi creează controverse, afirmând că PMP va vota împotriva adoptării celor trei legi ale justiţiei.

„Legi de tipul celor pe care le avem acum în discuţie sunt de natură să scindeze societatea în două. Sunt de natură să creeze controverse, atâta timp cât nu sunt sufficient dezbătute, înţelese şi modificate, cu atât mai mult cu cât şi cuprind prevederi care nu sunt întocmai cu principiile unei societăţi din care astăzi facem parte. Faptul că acestei legi nu au avut un parcurs normal, au fost promovate printr-o comisie specială, procedura a fost netransparentă şi lipsită de dezbateri reale, efectiv, şi consistente, mai ales că este un domeniu sensibil (…) conduce la ideea că se doreşte promovarea lor cu orice preţ, în ciuda faptului că într-un an Centenar, noi, românii, ar trebui să fim uniţi, nu scindaţi (…) Sunt motive suficiente ca grupul PMP să voteze împotriva acestui proiect de lege şi a celorlalte proiecte”, a adăugat Dorin Bădulescu.

Senatorul USR Mihai Goţiu spune că formaţiunea sa va vota împotriva legilor. „Vreau să atrag atenţia că prin modificările care s-au adus în urma reexaminării s-a excedat solicitarea făcută de CCR atunci când procurorii au fost trecuţi de sub autoritatea ministrului Justiţiei sub controlul ministrului Justiţiei, lucru care lasă foarte larg deschisă uşa abuzurilor. USR va vota împotrivă”, a spus Mihai Goţiu.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că Legea 304/2004 privind organizarea judiciară conţine toate elementele care să asigure independenţa magistraţilor.

„Aş vrea să fac o precizare foarte importantă, ca să nu mai repete cineva propagandistic, cât se poate de găunos, că se instituie un control politic asupra Justiţiei. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară conţine toate elementele care să asigure independenţa magistraţilor, imparţialitate în exercitarea actului de justiţie, inavobilitatea judecătorilor şi stabilitatea procurorilor. Nici până astăzi, din noiembrie, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la Bucureşti, nici din alt colţ al lumii nu a putut să facă dovada care anume text din propunerea legislativă ar pune sub control politic, ar afecta independenţa în vreun fel a sistemului judiciar din România. Explicaţia e foarte simplă – nu a putut identifica nimeni un text pentru că el nu există. Nu există nimic în ceea ce priveşte organizarea judiciară care să rezulte din voinţa politică de control a cuiva, cu atât mai mult cu cât alternanţa la putere ar face, în modul cel mai raţional şi previzibil cu putinţă, ca acest control politic să fie exercitat de forţe politice diferite. (…) Peste 90% din textele adoptate provin de la asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Dezbaterile au avut loc cu transmisii în direct atât online, cât şi transmise de posturile de televiziune. Dezbatere mai transparentă ca acum nu cred că am mai avut cu prilejul altei propuneri legislative”, a susţinut el.

PNL a anunţat luni, după raportul final dat de comisia specială care a modificat legile justiţiei, că le va ataca din nou la Curtea Constituţională, acuzând că şedinţa comisiei a fost „sub imperiul grabei şi al superficialităţii”.

Cele trei legi vor merge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

 

UPDATE Senatul a adoptat luni modificările Legii 317, privind activitatea CSM, cu 82 de vorui pentru, 36 împotrivă şi o abţinere.

Camera Deputaţilor a adoptat, săptămâna trecută, Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit căruia CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii ÎCCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură.

 

„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintel, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţei de Casaţie şi Justiţie”, potrivit formei adoptate.

 

UPDATE Liderul senatorilor USR, Vlad Alexandrescu, a cerut retragerea de pe ordinea de zi a celor trei legi ale justiţiei, dar cererea a fost respinsă, cu 33 de voturi „pentru” şi 69 de voturi „împotrivă” .

De asemenea, senatorul PSD Şerban Nicolae a cerut ca legile să rămână în procedură de urgenţă pe ordinea de zi. USR a susţinut că nu se justifică graba pentru adoptarea legilor.

PNL a anunţat luni, după raportul final dat de comisia specială care a modificat legile justiţiei, că le va ataca din nou la Curtea Constituţională, acuzând că şedinţa comisiei a fost „sub imperiul grabei şi al superficialităţii”.

Senatul este forul decizional.

UPDATE Legile Justiţiei intră luni în plenul Senatului, după ce acestea au primit raport favorabil din partea Comisiei Speciale, a declarat preşedintele Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, după şedinţa Biroului permanent.

„Legile Justiţiei intră astăzi la plen. Este avizul elaborat de comisie şi astăzi vor intra la votul final”, a precizat Tăriceanu.

_______________

UPDATE În urma amendamentelor depuse de senatori, legile Justiţiei nu au suferit modificări de fond faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Astfel, după ce amendamentele depuse de senatori au fost dezbătute şi votate, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilora fost adoptată cu 12 voturi “pentru” şi 5 voturi „împotrivă” legea 304/2004 privind organizarea judiciară a primit raport de admitere, cu 12 voturi „pentru” şi cinci voturi „împotrivă”, potrivit News.ro.

De asemenea, legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a primit raport de admitere cu 11 voturi “pentru” şi cinci voturi “împotrivă”.

Referitor la articolele prin care preşedintele României este exlcus din numirea conducerii ÎCCJ, senatorul PSD Eugen Nicolicea a spus: „După cum ştiţi, acest articol a fost declarat neconstituţional la sesizarea dumnevoastră (a PNL – n.r.), altfel nu am fi avut ocazia să discutăm (…) în considerentele respective se spune foarte clar că preşedintele nu are ce să caute aici, deci nu noi am spus, a spus-o CCR. (…) Dumneavostră, acum, instigaţi la nerespectarea a două decizii a CCR”.

În replică, deputatul PNL Ioan Cupşa a susţinut că pot fi reexaminate şi modificate nu doar articolele declarate neconstituţionale de către CCR, ci şi cele care sunt legate, din punct de vedere funcţional, de cele neconstituţionale.

„Instigatorul Cupşa vorbeşte acum. Îi mulţumesc mult domnului Moga că mi-a dat cu totul dreptate citând din decizia CCR nr. 45/2018, în sensul în care, încă o dată subliniez, putem reexamina şi modifica în acord cu decizia Curţii doar acele articole care au fost declarate neconstituţionale, precum şi acele articole care, funcţional, sunt legate de articolele respective, cele neconstituţionale”, a spus Ioan Cupşa.

Senatorii au avut termen până joi, ora 15.00, să depună amendamente la legile Justiţiei.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat marţi cele trei legi ale Justiţiei, după ce au fost modificate de Comisia Iordache în urma deciziilor Curţii Constituţionale. Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004. PNL a anunţat că va contesta legile la Curtea Constituţională.

________________

UPDATE Comisia parlamentară specială pentru Legile Justiţiei a adoptat luni, cu 12 voturi „pentru” şi cinci „împotrivă”, raport favorabil, cu amendamente, pentru modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Prin amendamentele adoptate de comisie au fost reformulate unele articole, dar actul normativ nu a suferit modificări de fond faţă de forma adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor.

Dezbaterile continuă cu Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM, textele fiind reformulate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

________________

UPDATE La începutul şedinţei comisiei, deputatul USR Stelian Ion a întrebat dacă mai are rost să continue dezbaterile pe amendamente, în condiţiile în care în plenul Camerei Deputaţilor s-a votat altceva decât în raportul comisiei.

„Au fost nişte neconcordanţe, din punctul nostru de vedere grave, în rapoartele emise de comisie. Printre ele se regăsesc faptul că nu au fost cuprinse toate amendamentele şi ce mi se pare mai grav, lucrul ăsta a putut reieşi din confruntarea înregistrării pe care am făcut-o noi cu raportul, am discutat preţ de o jumătate de oră la câteva articole, s-a votat într-un anumit fel şi în raport apare cu totul altceva. Aşadar, în Camera Deputaţilor s-au votat nişte chestiuni contrare a ceea ce am votat aici (în comisie – n.r.). Mă întreb ce rost mai are să discutăm aici articole, dacă una votăm aici şi alta apare în plen pentru vot. Pe de altă parte, viteza cu carene impuneţi să verificăm aceste texte, să le citim şi să le votăm (…) nici în această dimineaţă nu avem pregătite toate tabelele, în condiţiile în care noi, grupul USR, am trimis încă de vineri dimineaţă amendamente (…)”, a spus Stelian Ion.

De asemenea, pe ordinea de zi a plenului Senatului, care este for decizional în acest caz, cele trei legi ale Justiţiei sunt în procedură de urgenţă.

_______________

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, în calitate de prim for sesizat, modificările la cele trei legi ale Justiţiei – 304/2004 privind organizarea judiciară, 303/2004 privind statutul magistraţilor şi 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM.

Preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a afirmat că modificările aduse pun în acord prevederile acestor acte normative cu deciziile Curţii Constituţionale.

Reprezentaţii Opoziţiei au criticat modul rapid de adoptare a celor trei legi, procedura, precum şi modificările făcute.

Prin modificările aduse Legilor 303/2004 şi 317/2004, CSM primeşte atribuţiile de numire şi revocare a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele României fiind eliminat din procedură.

Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.

A fost redefinită eroarea judiciară. „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijentă”, prevede textul adoptat.

De asemenea, Legea 317/2004 a fost amendată în sensul că informaţiile privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi a CSM, precum şi cele legate de cooperarea instituţională devin informaţii de interes public.

Secţia de procurori din cadrul CSM aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, a procurorului-şef al DNA şi a procurorului-şef al DIICOT de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor, mai prevede textul adoptat.

Potrivit modificărilor aduse la Legea 304/2004, s-a revenit la forma aflată în vigoare la articolul 2 – „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii” – şi a fost reformulat articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Textul adoptat prevede: „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.

Senatul este for decizional pentru aceste trei legi. AGERPRES / (AS – autor: Livia Popescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Daniela Juncu)