Aimee Iacobescu a murit. Suferea de cancer

Aimee Iacobescu A MURIT! Actrița s-a stins din viață din cauza unui cancer care i-a făcut bătrânețea suferindă.  În urmă cu doi ani Aimee a fost într-un scandal ce a apărut pe prima pagină a ziarelor. Ea ajunsese în pragul disperării! Supărată că președintele UNITER, Ion Caramitru, nu își respectă promisiunea și indemnizațiile de merit sunt alocate unor personalități de 60 de ani, actriţa solicita, cu lacrimi în ochi, un răspuns. 

Aimee Iacobescu a avut o carieră de 45 de ani pe scena Teatrului Național București și pe platourile de filmare, iar la 70 de ani trăia o dramă. Diagnosticată cu cancer, Aimee Iacobescu plătea lunar pentru tratamentul parțial compensat/gratuit peste 3.000 de lei, respectiv toată pensia și indemnizația destinată actorilor. Singura ei speranță de a se descurca decent era indemnizația de merit viageră, în valoare netă de 3.500 de lei, drept pe care l-a solicitat UNITER de acum doi ani și jumătate, scrie www.ziarulring.ro.

A absolvit Secţia de Actorie a Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale“ din Bucureşti (IATC) în 1968.   Fiică a unui farmacist, colonel de armată, a intrat la Actorie deja din primul „foc“, împreună cu fratele ei geamăn, Dorel Iacobescu, deşi locurile erau extrem de puţine, mai ales pentru fete.   Aimée Iacobescu a jucat pe scena Teatrului Naţional vreme de 40 de ani, din 1968 până în 2008. Aimée Iacobescu a fost protejata scriitorului Eugen Barbu, a filmat cu regizorul Dinu Cocea şi a devenit apoi preferata inginerului-regizor Sergiu Nicolaescu. A rămas în amintirea publicului cu rolul Domniţei Ralu.

Debutul în film a avut loc în 1966, cu ”Șapte băieți și o ștrengăriță”, unde a jucat alături de Jean Marais, ”un actor frumos, dar mai întâi de toate un profesionist. În filmul ăsta am devenit blondă, eu sunt roșcată”.

În anii în care la Național se jucau 28-32 de spectacole pe săptămână, lucra de dimineața de la 7 până seara, la 11.

”Ajungeam acasă, mă spălam pe cap, că așa citisem eu despre actrițele de la Hollywood, că în fiecare zi își spală părul, și plecam noaptea, condusă de tata la gară, la Mangalia, unde filmam ‘Osânda’. Ajunsesem în așa hal de epuizare că, la o filmare, am căzut de pe cal. Nu-mi doream altceva decât să joc”, spunea Aimee Iacobescu în interviu. 

La Teatrul Național, mentor i-a fost regizorul Mihai Berechet. A jucat roluri de tinere inocente, personaje comice, travestiuri, femei crude, personaje dramatice.

”Radu Beligan îmi spunea ‘soldățelul lui tăticu’, fiindcă dacă se întâmpla să lipsească vreo actriță, îmi dădeau telefon și în maxim 48 de ore învățam rolul și intram pe scenă. Mi-aduc aminte că pe fugă a trebuit s-o înlocuiesc pe Adela Mărculescu într-un turneu cu ‘Idolul și Ion Anapoda’. Am învățat rolul acasă și-n autobuz”, își amintea artista.

Rolurile pe care le-a simțit cel mai aproape de firea sa au fost Ioana, din piesa ”Acolo, departe” de Mircea Ștefănescu și Laura din ”Menajeria de sticlă” de Tennesse Williams.

”Cred că m-am născut pentru actorie. Pe partea profesională mă consider norocoasă pentru că întotdeauna am avut publicul lângă mine. Nu am să renunț niciodată la Național, acolo am început și tot acolo vreau să mor. Poate unicul lucru care te consolează ca actor în România este modul în care te privesc oamenii pe stradă. Mă doare că teatrul și-a pierdut magia. Când intrai în teatru, uitai tot.(…) În ceea ce mă privește, mi-am iubit toate rolurile și am încercat să fiu cât se poate de sinceră, pentru că sinceritatea, naturalețea reprezintă cheia fiecărui rol. (…) Am căpătat maturitatea, experiența și energia care ar fi fost păcat să se piardă în așteptări inutile. Dacă în teatru convenția este acceptată de spectator, la film el se așteaptă să vadă viață netrucată”, spunea actrița.

Din bogata sa filmografie amintim ”De-aș fi… Harap Alb”, ”Haiducii”, ”Răpirea fecioarelor”, ”Haiducii lui Șaptecai”, ”Zestrea domniței Ralu”, ”Săptămâna nebunilor” — în ultimele trei interpretând rolul domniței Ralu, cu care publicul a identificat-o—, ”Cu mâinile curate”, ”Nu filmăm să ne-amuzăm”, ”Osânda”, ”Revanșa”, ”Ultima noapte de dragoste”, ”Dumbrava minunată”, ”Cuibul de viespi”.