Şedinţă la PMB: Ajutoare pentru femeile însărcinate şi fertilizări in vitro, castrarea gratuită a animalelor şi aprobarea bugetelor

Ajutor financiar de aproape 11.000 de lei pentru femeile care nu pot avea copii şi doresc să facă fertilizare in vitro

Primăria Capitalei vrea să ofere ajutor financiar de aproape 11.000 de lei pentru femeile care doresc să facă fertilizare in vitro, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB. Banii se vor acorda sub formă de vouchere în trei tranşe, doar în baza scrisorii medicale.

„În România, rata fertilităţii scade alarmant. Se estimează că în acest ritm, în 2050 România va ajunge la o populaţie de doar 14 milioane de locuitori, faţă de aproximativ 19 milioane, cât sunt în prezent. (…) Unu din şase cupluri care încearcă să aibă un copil va avea dificultăţi în a obţine sarcina. Fertilitatea scade cu vârsta”, se arată în proiectul de hotărâre, semnat de primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Potrivit expunerii de motive, în România se fac anual 5.000 de fertilizări in vitro, de 10 ori mai puţine decât în Europa de Vest, existând însă anumite probleme din cauza cărora cuplurile nu pot avea copii, iar fertilizarea in vitro este singura soluţie.

„În aceste condiţii, se impune în continuare o intervenţie activă a Primăriei Capitalei în domeniul încurajării natalităţii şi a ratei fertilităţii, astfel încât cuplurile infertile să fie sprijinite în procesul conceperii copiilor prin procedura de reproducere asistată”, explică municipalitatea.

Alte articole

Gabriela Firea intervine în scandalul drogurilor: „Unul din trei copii care învață în București spune că, în școala lui, consumul de droguri e o problemă”

Gabriela Firea: Eradicarea sărăciei la nivelul UE, discutată în Parlamentul European. Avem nevoie de planuri concrete şi investiţii

Astfel, Gabriela Firea propune acordarea de vouchere pentru realizarea fertilizării in vitro, în valoare de 10.800 de lei, echivalentul sumei de 3.000 de euro, sumă acordată în trei tranşe de câte 3.600 de lei. Primul voucher se acordă după procesarea cererii în baza primei scrisori medicale, al doilea se acordă înainte de efectuarea puncţiei ovariene în baza celei de-a doua scrisori medicale, iar al treilea voucher se acordă înainte de embriotransfer, în baza celei de-a treia scrisori medicale.

Se decontează una, două sau trei proceduri în decursul a 18 luni, pentru aceeaşi persoană, precizează municipalitatea.

De asemenea, se propune un buget multianual de 10,8 milioane de lei pentru perioada iunie 2018 – decembrie 2019, pentru aproximativ 1.000 de femei.

Criteriile de eligibilitate sunt: cuplurile infertile au indicaţie pentru procedura de fertilizare in vitro, membrii cuplului sunt asiguraţi medical, partenerul suferă de azoospermia, femeile au între 24 şi 45 de ani.

Dosarul pentru solicitarea ajutorului financiar trebuie să cuprindă cererea tip care se găseşte pe site-ul ASSMB, copii ale actelor de identitate ale ambilor parteneri, scrisoarea medicală cu indicaţia începerii procedurii de fertilizare in vitro eliberată de către o unitate sanitară publică sau privată acreditată, scrisoare medicală pentru realizarea puncţiei ovariene şi scrisoare medicală pentru embriotransfer.

De asemenea, femeile trebuie să aibă domiciliul stabil în Bucureşti sau să aibă reşedinţa în Bucureşti (viza obţinută cu cel puţin şase luni înainte de începerea proiectului).

Dosarul va fi depus la sediul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB).

Ajutor financiar de 2.000 de lei pentru femeile însărcinate

Primăria Capitalei ar putea oferi vouchere în valoare de 2.000 de lei femeilor însărcinate, pentru plata medicamentelor şi a serviciilor medicale. Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de către primarul Gabriela Firea, care susţine că rata natalităţii a scăzut în ultimii ani, în timp ce numărul vârstinicilor a crescut, „schimbarea echilibrului dintre generaţii putând duce la reducerea disponibilităţilor resurselor umane”.

Primarul Capitalei îşi motivează propunerea prin faptul că rata natalităţii a scăzut în ultimii ani, în timp ce numărul vârstinicilor a crescut, schimbarea echilibrului dintre generaţii putând duce la reducerea disponibilităţilor resurselor umane.

„Anual, în municipiului Bucureşti se nasc aproximativ 20.000 de copii. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada 2010-2015 numărul nou-născuţilor vii, ai căror părinţi au rezidenţa pe raza municipiului Bucureşti, a scăzut, astfel că, dacă în anul 2010 s-au înregistrat 21.147 de copii, în anul 2015 s-au înregistrat 19.255 de copii. Având în vedere rata scăzută a natalităţi, se impune implicarea autorităţii locale în identificarea unor măsuri sociale suplimentare, care să influenţeze creşterea natalităţii”, se arată în proiectul de hotărâre.

Proiectul presupune „încurajarea natalităţii şi a ratei fertilităţii, astfel încât femeile tinere să fie sprijinite în procesul luării deciziei de păstrare a sarcinii şi de monitorizare corespunzătoare a acesteia”.

Potrivit proiectului, care va fi dezbătut în următoarea şedinţă a CGMB, beneficiază de vouchere în valoare de 2.000 de lei pentru cheltuielile cu analizele medicale nedecontate de Casa de Asigurări de Sănătate şi pentru eventualele tratamente nedecontate femeile însărcinate cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti (cu viza de reşedinţă dobândită cu cel puţin şase luni de la data demarării proiectului).

Suma de 2.000 de lei va fi împărţită în două vouchere. Primul va fi oferit după procesarea cererii, în baza primei adeverinţe medicale, iar al doilea după intrarea în luna a şasea de sarcină, în baza celei de-a doua adeverinţe medicale.

Primăria Capitalei are în curs mai multe proiecte de acordare a unor ajutoare financiare. Consilierii generali au aprobat, în şedinţa din 18 mai anul trecut, proiectul de hotărâre prin care Primăria Capitalei va acorda, prin Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tineri al Municipiului Bucureşti, un stimulent de 1.500 de lei net fiecărei familii de tineri care se căsătoresc, cu condiţia ca cel puţin unul dintre soţi să fie la prima căsătorie şi cel puţin unul dintre ei să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti.

De asemenea, în 8 iunie anul trecut a fost aprobat şi proiectul de hotărâre care prevede acordarea unui stimulent financiar în valoare de 2.500 de lei pentru copiii nou-născuţi, cu condiţia ca unul dintre părinţi, cel puţin, să aibă domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, iar copilul să se fi născut într-una dintre maternităţile din Capitală.

În 19 iulie, a fost aprobat un alt proiect care prevede acordarea unui ajutor financiar în valoare de 1.000 de lei lunar pentru copiii cu handicap, cu condiţia ca cel puţin unul dintre părinţi să aibă domiciliul în Capitală, iar în şedinţa din 30 august s-a aprobat proiectul privind oferirea a 500 de lei pe lună pentru adulţii cu handicap.

Totodată, municipalitatea, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, acordă un ajutor financiar lunar între 300 de lei şi 1.200 de lei pentru familiile monoparentale cu unul sau mai mulţi copii care au un venit net mediu pe membru de familie de până în 200 de lei şi între 200 de lei şi 400 de lei pentru familiile monoparentale cu unul sau mai mulţi copii, care au un venit net mediu pe membru de familie între 201 şi 530 de lei inclusiv, proiectul în acest sens fiind aprobat în 31 octombrie anul trecut.

Investiţie de peste 6 milioane de lei, pentru montarea de garduri de-a lungul liniei tramvaielor 1 şi 10 din Capitală

Primăria Capitalei ar putea delimita traficul auto de cei aproape 22 de kilometri ai liniei de tramvaie 1 şi 10, urmând să investească peste 6 milioane de lei în montarea unui gard de oţel, după modelul liniilor tramvaielor 41 şi 21.

„Circulaţia tramvaielor pe traseul liniei 1/10 este îngreunată de cea a autovehiculelor care pătrund pe ampriza liniei de tramvai, neputându-se asigura o frecvenţă de circulaţie constantă, conform graficelor stabilite. Aplicarea acestui tip de reglementare a circulaţiei rutiere contribuie la creşterea vitezei de exploatare a tramvaielor şi o frecvenţă mai bună de circulaţie a acestora, ceea ce este în beneficiul cetăţenilor”, se arată în expunerea de motive.

Astfel, dacă proiectul va fi aprobat în şedinţa CGMB, municipalitatea va monta un gard din oţel, după modelul liniilor de tramvaie 41 şi 21, care să delimiteze linia tramvaielor de traficul auto general, pe un traseu de aproximativ 21,6 kilometri, exceptând intersecţiile, zonele de acces şi zona peroanelor.

Municipalitatea arată că separarea liniei de tramvai de restul traficului duce la creşterea medie a vitezei, precum şi la creşterea numărului de călători cu aproape 440 de călători/oră/sens pentru linia 1 şi de aproximativ 450 de călători/oră/sens pentru linia 10, iar venitul suplimentar să fie de 417.924 de lei pe lună.

„Un alt avantaj va fi acela de diminuare a accidentelor cu terţi participanţi la trafic şi pietoni care nu vor mai avea acces la intersecţia cu calea de rulare a tramvaielor, decât prin locuri prestabilite”, se mai arată în proiect.

Investiţia este estimată la 6,28 de milioane de lei.

Castrarea gratuită a câinilor şi pisicilor fără pedigree, cu stăpân

Un alt proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se referă la castrarea gratuită a câinilor şi pisicilor care nu sunt de rasă, dar au stăpân. Astfel, prin acest program ASPA ar urma să încheie contracte pe un an cu veterinari din toate cele şase sectoare ale Bucureştiului, urmând ca aceştia să adigure gratuit cetăţenilor sterilizarea unui număr maxim de două animale de companie, fie câini, fie pisici, pentru fiecare posesor de animale din Capitală.

„În privinţa abandonului de animale, acesta provine atât din iresponsabilitatea proprietarilor, cât şi din înmulţirea animalelor pe care le au în posesie, întrucât acestea nu sunt sterilizate, deşi obligativitate există. În pofida existenţei obligativităţii legale de a steriliza câinii, prea mulţi proprietari nu au făcut acest lucru, unul dintre motive fiind costul financiar, dar şi lipsa de comunicare şi informare”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre iniţiat de consilierii generali PSD.

Astfel, ASPA va încheia un acord pe maximum un an, cu maximum şase ofertanţi (câte unul în fiecare sector), fiecare veterinar urmând să sterilizeze un număr de maximum 600 de câini şi pisici din Bucureşti, dar nu mai mult de 100 de câini şi 100 de pisici pe lună.

Costul castrării ar urma să fie acoperit de municipalitate, prin ASPA. Valoarea estimată a sterilizării câinilor este de 235 de lei pentru femelă, 190 de lei pentru mascul, iar în cazul pisicilor – 150 de lei pentru femelă şi 150 de lei pentru mascul.

Potrivit municipalităţii, prin program va fi subvenţionată sterilizarea a maximum două animale, câini şi/sau pisici) pentru fiecare posesor de animale de companie din Bucureşti, limita stabilită fiind de 3.600 de câini şi 3.600 de pisici, după principul primul venit, primul servit.

Consilierii generali PSD amintesc de proiectul de hotărâre privind Programul anual de sterilizare gratuită a animalelor fără pedigree, cu stăpân, propus anul trecut de USR şi aprobat în şedinţa de Consiliu. Ei spun că acest program a fost un eşec, pentru că a plecat de la premise eronate, astfel că niciun animal nu a fost sterilizat.

Iniţiatorii proiectului îşi propun să sterilizeze toţi câinii şi toate pisicile din Bucureşti.

„Dorinţa noastră este aceea de a avea un program realist, ancorat în realitatea Capitalei, care să aibă efecte reale, atât prin prima comunicării, cât şi a animalelor sterilizate/castrate. Programul propus va fi unul multianual, până la atingerea obiectivului de a steriliza întraga populaţie de câini şi pisici de pe raza municipiului Bucureşti”, mai scrie în expunerea de motive a proiectului.

Aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe 2018 ale companiilor municipale şi delegarea unor servicii publice către acestea

Pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se află şi o serie de proiecte de hotărâre referitoare la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2018 ale companiilor municipale, precum şi referitoare la delegarea unor servicii publice către acestea.

Astfel, Compania Municipală Dezvoltare Durabilă estimează că în 2018 va avea venituri de aproape 30 de milioane de lei, din care 16,6 milioane din proiectare, 4,5 milioane din consultanţă, iar alte aproape 8,5 milioane de lei din activitatea de urbanism, toate obţinute din contractele încheiate cu Primăria Capitalei. În ceea ce priveşte cheluielile, acestea sunt estimate la puţin peste 20 de milioane de lei, din care peste 16 milioane de lei reprezentând salariile pentru 116 salariaţi. Compania Municipală Dezvoltare Durabilă va realiza studii de oportunitate, fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiectivele de investiţii ale Capitalei.

Compania Municipală Energetica îşi propune ca anul acesta să aibă venituri de aproape 142 de milioane de lei, din care peste 29 de milioane de lei obţinuţi din vânzarea energiei termice la RADET. Din punct de vedere al cheltuielilor, acestea sunt estimate la aproape 95 de milioane de lei, din care peste 8,5 milioane de lei reprezintă salariile pentru 100 de oameni, câţi îşi propune compania să angajeze. Compania va face investiţii în sistemul de termoficare al Capitalei şi va construi un nou CET.

Compania Municipală Consolidări SA îşi propune ca în 2018 să aibă venituri de 250 de milioane de lei şi cheltuielide 240 de milioane de lei, din care aproape 68 de milioane fiind salariile, compania urmând să aibă peste 700 de angajaţi.

Compania Municipală Turistică estimează că va avea venituri de peste 13 milioane de lei şi cheltuieli totale de 12,2 milioane de lei, din care 4,3 milioane de lei reprezentând cheltuielile cu personalul (80 de angajaţi până la sfârşitul anului).

Compania Municipală Tehnologia Informaţiei îşi propune venituri de peste 15,5 milioane de lei şi cheltuieli de 15 milioane de lei, din care 10 milioane pentru cei 80 de angajaţi pe care i-ar putea avea compania la finalul anului.

Compania Municipală Managementul Traficului prevede obţinerea de venituri în valoare totală de peste 173,3 milioane de lei şi cheltuieli de peste 167 de milioane de lei, din care aproape 27,7 milioane de lei ar fi cheltuielile cu personalul, pentru 288 de angajaţi. Compania va implementa sisteme pentru fluidizarea traficului în Capitală, aşa cum se arată şi în proiectul de hotărâre privind delegarea gestiunii activităţilor privind organizarea şi optimizarea circulaţiei rutiere şi pietonale, instalarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei urbane, către companie.

Compania Municipală Parking Bucureşti SA îşi propune venituri totale de peste 38,1 de milioane de lei şi cheltuieli de 37,9 milioane de lei, din care aproape 13,4 milioane fiind banii alocaţi pentru salarii, urmând să fie angajate pe parcursul anului 385 de persoane. Compania ar urma să construiască parcări noi, estimând că va administra până la sfârşitul anului 7.200 de locuri de parcare şi va investi în aparate de taxare, camere de supravegheat. Un alt proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB care vizează această companie se referă la delegarea prin concesiune a serviciului public de administrare a parcajelor aparţinând domeniului publicat şi/sau privat al municipiului Bucureşti către Compania Municipală Parking SA.

Compania Municipală Protecţie Civilă şi Voluntariat îşi propune să aibă venituri de peste 30,5 milioane de lei şi cheltuieli de 29,8 milioane de lei, din care 23,8 milioane de lei pentru salariile celor 318 angajaţi pe care compania îi va avea la finalul anului.

Compania Municipală Imobiliară Bucureşti estimează venituri de 6,3 milioane de lei, cheltuieli de 4,1 milioane de lei, din care 2 milioane de lei pentru salarii. Compania spune că va avea 20 de agajaţi. Compania Municipală Imobiliară se ocupă cu întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea fondului locativ.

Compania Municipală Pază şi Securitate Bucureşti SA estimează că va avea venituri de 77,5 milioane de lei şi cheltuieli de 67 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane de lei pentru salarii. De asemenea, compania ar urma să investească 11 milioane de lei în dotări, respectiv dispecerat, maşini, motociclete, licenţe şi calculatoare. Angajaţii aceste instituţii vor asigura servicii de pază şi securitate pentru municipalitate şi pentru instituţiile subordonate, dar şi pentru alte instituţii publice.

Compania Municipală Eco Igienizare Bucureşti SA estimează venituri de peste 22 de milioane de lei şi cheltuieli de peste 21 de milioane de lei, din care 9,5 milioane fiind pentru salariile celor 270 de persoane ce vor fi angajate până la finalul anului. Compania va face investiţii de peste 10 milioane de lei printre altele pentru autospeciale, maşini sau generatoare ULV.

Compania Municipală Agrement Bucureşti SA ar urma să aibă anul acesta venituri de peste 14,2 milioane de lei şi cheltuieli de aproape 14 milioane de lei, din care 3,5 milioane mergând către plata salariilor unui număr de 80 de angajaţi. Compania va investi 850.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu.

Compania Municipală Publicitate şi Afişaj Bucureşti SA estimează venituri de 11 milioane de lei şi cheltuieşi de 10,4 milioane de lei, din care peste 5 milioane de lei fiind alocaţii salariilor. Compania prevede că va angaja până la finalul anului 43 de persoane. Ca investiţii, instituţia prevede alocarea a 8,7 milioane de lei pentru un ecran LED outdoor.

Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti SA preconizează venituri de 27 de milioane de lei şi cheltuieli de 26,8 milioane de lei, din care 18 milioane pe salariile celor 241 de oameni pe care vrea să0i angajeze până la sfârşitul anului.

Compania Municipală Străzi, Poduri şi Pasaje Bucureşti SA estimează venituri de 123 de milioane de lei şi cheltuieli de 118 milioane de lei, din care 22 de milioane de lei pentru salariile celor 443 de angajaţi. Compania va moderniza şi reabilita străzile din Capitală, precum şi podurile şi pasajele.

Compania Municipală Sport pentru Toţi Bucureşti SA estimează venituri de 16,4 milioane de lei şi cheltuieli de 15,5 milioane de lei, din care 9,3 milioane de lei pentru salarii. Instituţia îşi propune să angajeze până la finalul anului 108 persoane.

Compania Municipală Iluminat Public Bucureşti SA îşi propune obţinerea de venituri în valoare totală de 35 de milioane de lei din delegarea contractului de iluminat public din Bucureşti. Valoarea cheltuielilor s-ar ridica la peste 33 de milioane de lei, din care 17 milioane de lei fiind salariile pentru 165 de angajaţi. Compania Municipală Iluminat Public se va ocupa de modernizarea şi întreţinerea sistemului de iluminat public din Capitală.

Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti SA estimează venituri de peste 70 de milioane de lei şi cheltuieli aproximativ la aceeaşi valoare. Suma alocată salariilor celor 550 de angajaţi se ridică la 29 de milioane de lei, urmând ca alţi 30 de milioane de lei să fie inestiţi în dotări. Compania se va ocupa de întreţinerea şi modernizarea parcurilor şi grădinilor publice din Capitală.

Trustul de Clădiri Metropolitane SA aproximează venituri de 88 de milioane de lei şi cheltuieli de 87,8 milioane de lei, din care 32,5 milioane de lei pentru salarii. Instituţia ar urma să angajeze până la finalul anului 430 de oameni. Trustul de Clădiri Metropolitane va construi locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale, cămine de studenţi sau de bătrâni, precum şi reabilitarea unor licee, construirea a trei săli de sport multifuncţionale, parcări supraetajate.

Compania Municipală Managementul Transportului Bucureşti SA estimează venituri de peste 12 milioane de lei şi cheltuieli de 11,2 milioane de lei pentru acest an, din care 8,2 milioane de lei fiind alocaţi salariilor. Compania îşi propune să angajeze 77 de persoane până la finalul anului. Nu sunt prevăzute investiţii, însă instituţia are ca obiect modernizarea transportului public din Bucureşti şi din zonele limitrofe.

Compania Municipală Medicală Bucureşti îşi propune ca în acest an să obţină venituri în valoare totală de peste 6,3 milioane de lei şi cheltuielile aproape 6,3 milioane de lei, din care 4,5 milioane de lei pentru salarii. Instituţia estimează la finalul anului va avea 283 de angajaţi. Compania Municipală Medicală Bucureşti are ca scop să identifice, împreună cu instituţiile de resort, cele mai eficiente servicii prin raportul calitate cost care să asigure o mai bună protecţie a vârstnicilor din Bucureşti.

Compania Municipală Cimitire Bucureşti SA estimează în proiectul de hotărâre că va avea venituri de 20 de milioane de lei şi cheltuieli de 19,8 milioane de lei. Bugetul alocat pentru salarii este de 6,2 milioane de lei, pentru cei 300 de angajaţi care ar urma să lucreze în aceastp companie. Instituţia va avea în administrare 15 cimitire şi două crematorii din Bucureşti.

Acord de cooperare între Bucureşti, Blaj şi Federaţia Română de Volei pentru organizarea Turneului Final Four al Ligii Campionilor Europeni

Consilierii generali vor supune votului un proiect de hotărâre privind aprobarea semnării acordului de cooperare între Bucureşti, Blaj şi Federaţia Română de Volei pentru organizarea Turnelului Final Four al Ligii Campionilor, care va avea loc în perioada 5-6 mai.

Potrivit acordului, Primăria Capitalei va asigura sprijin financiar în valoare de 150.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de organizare, în timp ce Primăria Blaj va suporta taxa de organizare în valoare de 150.000 de euro, sumă plătită către Confederaţia Europeană de Volei, va asigura promovarea imaginii şi a valorilor Capitalei prin intermediul tuturor canalelor de comunicare, va menţiona pe materialele publicitare elementele de identitate vizuală şi contribuţia Capitalei la organizarea turneului şi va asigura compeltarea bugetului necesar organizării evenimentului.

Federaţia Română de Volei va asigura, la rândul ei, infrastructura şi logistica, personalul auxiliar şi completarea bugetului necesar organizării evenimentului.

Ministerul Tineretului şi Sportului va pune la dispoziţie pentru eveniment Sala Polivalentă.

Turneul Final Four va avea loc în 5-6 mai, la Bucureşti. Semifinala în care va juca Volei Alba Blaj va fi prima, în 5 mai, iar a doua zi se vor disputa finalele pentru medalii.

Campioana României s-a calificat direct la Turneul Final Four datorită faptului că este gazdă.

Maratonistul Tiberiu Uşeriu, Cetăţean de Onoare al Capitalei

Primăria Capitalei ar urma să îi ofere titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei maratonistului Tiberiu Uşeriu, care reprezintă „un exemplu de curaj, voinţă, dăruire şi performanţă”, potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului (CGMB).

În expunerea de motive a proiectului propus de primarul Gabriela Firea, se arată că Tibi Uşeriu, în vârstă de 42 de ani, este singurul est-european care a reuşit să termine ultramaratonul de 563 de kilometri de la Cercul Polar, pentru al treilea an consecutiv.

Tiberiu Uşeriu a petrecut nouă ani în închisoare pentru infracţiuni grave, însă a stârnit admiraţia României şi a lumii în 2016 când a reuşit să câştige competiţia „6633 Arctic Ultra”, spune municipalitatea.

„Transformarea incredibilă a unei conştiinţe – de la un infractor la un învingător al unei curse considerate ca fiind cel mai greu ultramaraton din lume – a creat un exemplu apreciat şi promovat de toată presa românească şi internaţională. Performanţa nu e doar pentru reabilitarea lui Tiberiu Uşeriu. Această performanţă este despre cum să-i reabilitezi pe alţii prin exemplul lui Tiberiu Uşeriu”, mai scrie în expunerea de motive.

Tiberiu Uşeriu a câştigat anul acesta cursa de plus 350 de mile a Maratonului Arctic Ultra 6633, pentru a treia oară consecutiv. Maratonul canadian este considerat cel mai dur din lume. Ceilalţi trei români care au luat startul au abandonat în primele două zile.

Tibi Uşeriu a parcurs peste 380 de mile în mai puţin de 173 de ore.

Uşeriu a îndurat condiţii extreme de temperatură, a suferit degerături, umflături ale feţei, dar nu a abandonat cursa, în care au mai rămas doar şase concurenţi pe traseu.

Tibi Uşeriu a spus ulterior că nu va refuza titlul de Cetăţean de Onoare al Capitalei din respect pentru bucureşteni, însă nu se va prezenta la ceremonia de decernare şi nici la alte festivităţi. El a scris pe pagina sa de Facebook că îşi doreşte ca exemplul său să-i inspire pe cei care doresc să-şi depăşească limitele în slujba binelui, nu pentru „a-i reabilita pe alţii”, aşa cum a argumentat municipalitatea.

Filosoful Mihai Şora, Cetăţean de Onoare al Capitalei

Consilierii generali USR propun acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Capitalei filosofului Mihai Şora, în semn de recunoaştere a activităţii sale şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti.

Consilierii spun că Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, este o personalitate marcantă a societăţii româneşti contemporane, având o activitate publicistică remarcabilă. Printre operele sale filosofice şi eseistice se numără „Sarea pământului”, „A fi, a face, a avea”, „Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat”, „Clipa şi timpul” şi „Câteva crochiuri şi evocări”.

Mihai Şora a fost redactor-şef la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă între 1959 şi 1969, fiind fondatorul colecţiei de cărţi ”Biblioteca pentru toţi”, şef de secţie între 1951 şi 1954 la Editura pentru limbi străine şi a fost primul ministru al Învăţământului după căderea regimului comunist, în guvernul Petre Roman. Şi-a dat demisia din guvern în semn de protest faţă de mineriadele din 13-15 iunie 1990, fiind singurul ministru din guvern care a făcut acest gest.

De asemenea, filosoful este membru fondator al Alianţei Civice, al Grupului de Dialog Social şi al Societăţii Române de Fenomenologie.

Mihai Şora a primit Premiul Uniunii Scriitorilor în 1978 şi 1998, Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler în 2016, precum şi Decoraţia regală „Nihil Sine Deo” în 2011.

Noul regulament privind serviciul de taxi, retras de pe ordinea de zi a CGMB

Pe ordinea de zi a şedinţei CGMB se afla şi noul regulament privind serviciul de taxi, însă acesta a fost retras.

Primăria Capitalei susţine că la Ministerul Transporturilor s-a constituit un grup de lucru format din specialişti ai ministerului, precum şi experţi din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi din cadrul Municipalităţii, care lucrează deja la modificarea Legii nr. 38/2003 – Legea taximetriei şi, ca urmare, primarul general Gabriela Firea a decis amânarea dezbaterilor pe  acest proiect, până la modificarea legislaţiei de specialitate, „astfel încât formă finală a acestuia să fie în deplină concordanţă cu actul normativ aflat deocamdată în lucru”.

Municipalitatea a precizat că imediat ce actul normativ va fi aprobat, va fi elaborat un nou proiect de hotărâre care va fi supus atât dezbaterii publice, cât şi votului consilierilor.

„Militez pentru o lege şi un regulament conform normelor europene în ceea ce priveşte serviciile de taximetrie din Capitală, care să îl favorizeze exclusiv pe cetăţean şi nicidecum grupurile de interese aflate de o parte sau de altă a baricadei. Le sugerez celor care plătesc bani grei în campanii de defăimare a primarului general şi a Primăriei Capitalei să-i folosească în mod constructiv pentru cauze nobile. Nu mă las intimidată de astfel de campanii şi am tolerantă zero la şantaj. Voi dovedi în continuare că rezist oricărei forme de presiune, pentru că dezideratul meu este binele bucureştenilor. Ne dorim cu toţii că Bucureştiul să fie comparabil cu orice capitală europeană, dar constat că unii uită că acest lucru se poate rezolvă doar cu respectarea legii”, a susţinut Gabriela Firea. 

Deputatul USR Nicuşor Dan a spus marţi, într-o o conferinţă de presă, că retragerea de pe ordinea de zi a acestui proiect reprezintă o victorie, adăugând că prin acest regulament nu ar fi fost încălcat doar Legea concurenţei, ci şi o serie de directive europene.

Regulementul-cadru de transport local în regim taxi a fost modificat de CGMB în decembrie 2017 şi a stârnit controverse pentru că elimina practic de pe piaţă aplicaţiile online care agregau comenzile taxi, precum Clever şi Star Taxi. Acesta instituia obligativitatea existenţei dispeceratelor la care clientul să poată apela telefonic sau prin alte mijloace şi care să poată transmite taximetriştilor comenzile prin staţie de emisie – recepţie.