CCR dezbate pe 19 aprilie sesizările PNL şi USR privind modificările aduse legilor Justiţiei

Parlamentarii PNL şi USR au depus pentru a doua oară sesizare la Curtea Constituţională privind legile Justiţiei, adoptate în această săptămână şi de Senat.

„Am depus la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor sesizările pe reglementările reexaminate cu privire la legile Justiţiei. Am sesizat din nou CCR, pentru că, în mod evident, ceea ce au făcut colegii din majoritatea parlamentară, respectiv cei de la PSD-ALDE-UDMR, în procedura de reexaminare, nu are nicio legătură cu ceea ce a scris CCR în cele trei decizii”, a anunţat, joi, deputatul liberal Gabriel Andronache.

Citeşte şi: PNL şi USR au contestat din nou legile justiţiei la Curtea Constituţională. Reacţia lui Liviu Dragnea

Potrivit acestuia, PNL şi USR au constatat 37 de motive de neconstituţionalitate: la Legea 303 privind statutul magistraţilor sunt 22, la Legea 317 referitoare la CSM – nouă, iar în cazul Legii 304 privind organizarea judiciară – şase motive de neconstituţionalitate. Acestea au fost identificate plecând de la chestiuni care ţin de modul în care au fost adoptate noile reglementări, a precizat el.

Alte articole

Călin Georgescu, la poliție pentru controlul judiciar. Prima apariție după ce i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale

Diana Șoșoacă, DELIR total la CCR! A mers cu un cortegiu funerar la sediul instituției, cu o coroană de flori și lumânări, după ce i-au omorât orice speranță de a candida la prezidențiale. Lidera SOS le-a cântat „Veșnica pomenire” judecătorilor

Documentul este împărţit în trei sesizări, pe fiecare lege, transmite Agerpres.

În sesizarea referitoare la modificarea Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, semnatarii susţin că Parlamentul şi-a depăşit limitele stabilite prin Decizia Curţii nr. 45/2018, modificând şi alte dispoziţii, care nu se află în legătură indisolubilă cu prevederile declarate neconstituţionale.

Conform sursei citate, prevederile regulamentare încălcate, art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 149 din Regulamentul Senatului, conţin dispoziţiile exprese referitoare la competenţa exclusivă de dezbatere şi adoptare a raportului de specialitate în procedura de reexaminare după declararea ca neconstituţională a unei legi.

„Nu există niciun text regulamentar derogatoriu de la aceste norme regulamentare cu caracter imperativ. Mai mult, menţionăm că niciun obiectiv din cele prezentate în art. 1 al Hotărârii Parlamentului nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei nu prevede competenţa acestei comisii de a dezbate şi adopta un raport cu privire la legea de modificare a Legii nr. 303/2004 în procedura de reexaminare. Suntem în situaţia încălcării evidente a principiului legalităţii derivat din (…) Constituţie, potrivit căruia ‘în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, deoarece dispoziţiile regulamentelor parlamentare au caracter infraconstituţional, fiind aplicabilă, de-a întregul, obligaţia constituţională evidenţiată anterior. Termenul de 3 zile între data distribuirii raportului şi data dezbaterilor (…) nu a fost respectat”, se spune în document.

Sesizarea la Curtea Constituţională cu privire la modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară reclamă în principal încălcarea art. 1 alin. (5) şi ale art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

„Faptul că Parlamentul a înfiinţat o Comisie comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul Justiţiei şi faptul că în această Comisie se dezbat legi de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004, 304/2004 şi 317/2004 nu se poate constitui într-un argument pentru a justifica adoptarea de amendamente de corelare între dispoziţiile celor trei legi de modificare şi completare, corelările putând fi realizate numai cu dispoziţii din fondul activ al legislaţiei. Numai o astfel de interpretare poate să fie acceptată prin raportare la competenţa Curţii Constituţionale de a verifica constituţionalitatea legilor adoptate de Parlament (…). Or, în acest caz, respectarea de către Parlament a Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor presupune raportarea la acele legi care sunt în vigoare, nu la acelea care nu au parcurs tot procesul legislativ, nefiind promulgate de preşedintele României”, se mai arată în document.

În sesizarea cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, PNL şi USR sesizează faptul că nu a fost respectată competenţa exclusivă a comisiilor permanente în procedura specială de reexaminare după controlul de constituţionalitate, aşa cum este prevăzut în regulamentele celor două Camere.