Scandal după discuţiile de la Cotroceni. Dăncilă: Sunt uimită de acel comunicat. Preşedintele Iohannis să arate stenogramele întâlnirii

„Sincer, sunt uimită. Am văzut comunicatul domnului preşedinte, eu sunt uimită de acel comunicat, dar nu vreau să fim în postura de a crede ceea ce a scris domnul preşedinte în comunicat sau ceea ce spun eu. Cred că cel mai bine ar fi ca domnul preşedinte să arate stenogramele întâlnirii şi atunci ne-am edifica toţi. Eu nu pot să îmi permit să spun despre cineva că minte, dar lucrurile nu au stat aşa cum este în comunicat”, a spus Viorica Dăncilă, la Parlament.

Reacţia premierului Viorica Dăncilă vine după ce Administraţia Prezidenţială a dat publicităţii un comunicat de presă, ca urmare a discuţiilor de la Palatul Cotroceni dintre şeful statului, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, în care se preciza că preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat Guvernul, în cadrul întâlnirii cu cele două, asupra faptului că, după primele trei luni de aplicare, efectele noii legislaţii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii de la care a emanat, în condiţiile în care s-a intervenit cu excepţii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenţiei legislative.

Citeşte şi: Klaus Iohannis, după întâlnirea cu premierul şi ministrul Muncii: Lucrurile au evoluat pe tema salarizării. Vreau să mă edificaţi

„Preşedintele României a atenţionat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislaţii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii de la care a emanat, în condiţiile în care s-a intervenit cu excepţii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenţiei legislative”, precizează sursa citată.

Alte articole

EXCLUSIV George Simion anunță cu cine va intra în turul doi: „Structurile de partid, nu calitatea candidatului îl vor duce în turul doi” / Președintele AUR îl acuză pe Klaus Iohannis de trădare națională: „A închinat suveranitatea națională către puterile străine”

Nicolae Ciucă se dezice total de Klaus Iohannis: „Toate drumurile mele duc la domnul președinte, oare nu vede nimeni diferența dintre noi?”

Citeşte şi: Olguţa Vasilescu, după întâlnirea de la Cotroceni:Iohannis vrea să deturneze atenţia de la scandalul protocolului SRI-Parchetul General

Prim-ministrul i-a prezentat preşedintelui situaţia salarială, oferind asigurări de stabilitate în privinţa resurselor financiare necesare aplicării Legii salarizării şi a majorărilor salariale asumate până în prezent. La rândul său, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, făcând referire la grila salarială care îşi va produce pe deplin efectele din 2022. Totodată, a fost exprimată poziţia Guvernului de a menţine cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017, se arată în comunicat.

Şeful statului a precizat că ”suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, atât la nivel central, cât şi local, consecinţe negative pe care Guvernul nu le-a prevăzut”.

”Deşi au fost promise majorări de 25% ale salariilor începând cu 1 ianuarie 2018, aceste creşteri au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor. Remedierea acestor deficienţe a impus adoptarea de către Guvern a unor  ordonanţe care au adus modificări Legii 153, cum ar fi OUG 62/2017 şi OUG 91/2017. Prin excepţiile intervenite de la regulile aplicării etapizate, în contradicţie cu principiul sustenabilităţii enunţat de Legea 153, cadrul salarial actual se îndepărtează de exigenţele remunerării muncii prestate şi ajunge să valorifice mai degrabă apartenenţa personalului la o instituţie sau alta”, se subliniază în comunicat.

În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia că situaţia salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile şi criteriile de stabilitate asumate iniţial, precum şi promisiunile electorale ale coaliţiei PSD-ALDE. Preşedintele a evidenţiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale şi al impredictibilităţii, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanţe care nu doar că nu rezolvă, dar şi creează noi probleme.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că nu se mai poate vorbi de predictibilitate în mecanismul de stabilire a drepturilor salariale, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale şi încurajează solicitări similare şi din partea altor categorii de personal, cu preţul unor riscuri privind încadrarea în ţintele bugetare asumate de către Guvern.

În legătură cu creşterile mult aşteptate ale salariilor medicilor, dar şi ale personalului din educaţie, măsuri care rezolvă doar parţial problemele de fond din aceste domenii, Klaus Iohannis a menţionat că asemenea creşteri salariale trebuie însoţite de garanţii pentru viitor, astfel încât aceste priorităţi de politică salarială să îşi atingă obiectivele de performanţă asumate.

De asemenea, şeful statului a subliniat că, pe fondul unor politici fiscal-bugetare imprudente şi necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare. Transferul contribuţiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului şi reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creştere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă şi această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflaţiei, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018.

În acest sens, preşedintele Iohannis a solicitat Guvernului prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.