În 2007, Aspazia Cojocaru a primit de la CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. A contestat decizia şi a avut câştig de cauză în instanţă. Potrivit datelor din cercetarea CNSAS de la acea vreme, Aspazia Cojocaru avea nume de cod „Ana”.
Judecătoarea numită de PSD a susţinut că a fost obligată să semneze cu nume de cod ana două declaraţii în timpul unei anchete a securităţii despre o colegă plecată în străinătate. „Această împrejurare, cât şi refuzul meu categoric de a mai da alte declaraţii au avut consecinţe negative asupra mea, în sensul că nu mi s-a mai permis să plec în Occident până după Revoluţie. Sub nicio formă declaraţiile date nu au reprezentat o colaborare voluntară cu Securitatea, ci au fost parte componentă a unei anchete şi nu am semnat niciun angajament cu aceasta”, a declarat Cojocaru.
Dacă faptul că a dat informaţii la securitate nu s-a dovedit, cei de la CNSAS au descoperit că Aspazia Cojocaru a fost recomandată chiar de Rodica Stănoiu, la acea vreme colega ei la institutul de cercetări juridice. „Aspazia Cojocaru prezintă o anumită încredere, în măsura în care se stabileşte o relaţie cu ea. Este în relaţii foarte apropiate cu Marilena (n.r. – Marilena Uliescu), cunoaşte o mulţime de amănunte din viaţa acesteia. Este foarte curioasă, sesizează foarte uşor tot ce se întâmplă în jur”, relata sursa „Sanda” într-o notă informativă din martie 1984, conform actelor depuse de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Aspazia Cojocaru a lucrat la Institutul de Cercetări Juridice alături de Rodica Stănoiu şi Adrian Năstase.