„A avut loc un accident aviatic. Un avion militar, IAR Şoimul, s-a prăbuşit în timpul unui exerciţiu de antrenament, în apropierea aeroportului, pe latura de nord. Din câte se pare avionul e distrus în totalitate. Unul dintre piloţi a decedat, celălalt primeşte îngrijiri de la echipajul SMURD. Unul dintre piloţi a reuşit să se catapulteze”, a declarat Adrian Predescu, director adjunct Aeroport Craiova, potrivit România TV.
În momentul impactului, aparatul de zbor a luat foc.
„Accidentul s-a produs la circa 200-300 de metri de câteva locuinţe. Incendiul este stins complet. Vom rămâne la faţa locului până la terminarea intervenţiei. Sunt echipaje ale poliţiei şi ale jandarmeriei„, a precizat la România TV, Adrian Butoi, ISU Dolj.
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că avionul IAR 99 Şoim aparţine Centrului de Cercetări şi Încercări în Zbor Craiova, iar accidentul s-a produs la scurt timp de la decolare.
Potrivit sursei citate, aeronava, care executa un zbor de antrenament, s-a prăbuşit în jurul orei 10.30, la scurt timp de la decolare, la 500 de metri nord de pistă.
În urma accidentului, pilotul aeronavei a decedat, iar instructorul, care a reuşit să se catapulteze, este rănit şi a fost preluat de urgenţă de către un echipaj SMURD.
Ulterior, MApN a anunţat că pilotul mort este comandorul Aurelian Cojocaru, iar rănitul este comandorul Mihail-Relu Ioana.
Comandorul Cojocaru era şeful Secţiei piloţi încercare, navigaţie şi meteorologie şi avea 900 de ore de zbor pe acest tip de aeronavă. El avea 48 de ani, era căsătorit şi avea un copil.
Locotenent-comandorul Mihail-Relu Ioana are 35 de ani, este instructor şi pilot de încercare şi are peste 700 de ore de zbor pe acest tip de aeronavă. El este căsătorit şi are un copil. Instructorul are arsuri pe aproximativ 60 la sută din suprafaţa corpului, fiind dus la Spitalul Judeţean de Urgenţă din municipiu.
Acest tip de aeronavă a fost oprit de la zbor, conform procedurilor, până la obţinerea unor date preliminare care să elucideze cauzele producerii accidentului, a mai precizat MApN.
Cei doi militari implicaţi în accidentul aviatic lucrau la Centrul de Cercetări şi Încercări în Zbor Craiova. Potrivit comandantului Centrului de Cercetări şi Încercări în Zbor Craiova, comandor Florea Drăghici, Aurelian Cojocaru avea o experienţă de peste 25 de ani, iar Relu Ioana activează de peste 15 ani în domeniu.
„Nu ştiu ce s-a putut întâmpla, de ce nu s-au catapultat amândoi. Probabil că cel care a rămas a vrut să redreseze avionul. Doar ancheta va putea stabili care sunt cauzele acestui accident aviatic„, a declarat pentru Mediafax comandorul Florea Drăghici.
Ancheta în acest caz va fi făcută de Parchetul Militar Timişoara, un procuror fiind aşteptat să sosească la Craiova, a declarat prefectul judeţului Dolj, Elena Costea. De asemenea, o comisie a Ministerului Apărării Naţionale cercetează împrejurările producerii accidentului aviatic.
Aparatul IAR 99 Şoim este produs de Avioane Craiova SA, fiind folosit în principal pentru antrenamente, putând asigura şi misiuni de atac la sol, precum şi misiuni de recunoaştere.
În martie 1995, un avion militar de tip IAR 99, aparţinând UM 01918 Ianca, s-a prăbuşit la numai patru minute de la decolare, din cauza unei scurgeri accidentale de combustibil.
Cei doi piloţi, care efectuau o misiune de cercetare meteorologică, au reuşit să se catapulteze, unul dintre ei fiind supus cu succes unei intervenţii chirurgicale complexe, la Spitalul Militar Central din Bucureşti.
În urma accidentului, Statul Major al Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene şi uzina producătoare au decis oprirea temporară a zborului cu cele opt avioane IAR-99 din lotul de fabricaţie în cauză, pînă la eliminarea elementelor identificate ca sursă potenţială de incendiu.
Dezvoltarea acestui avion de antrenament avansat şi atac uşor a fost demarată în anii ’70, fiind primul avion reactiv proiectat şi realizat integral în România.
Versiunea modernizată IAR-99 Şoim este echipată cu un sistem de avionică foarte similar cu cel de pe MiG-21 Lancer.
Dotările includ computer de bord, Head-up şi Head-down Display, sistem de navigaţie inerţial/GPS, HOTAS, staţie radio VHF/UHF. Sistemul de transfer de date procesează datele de navigaţie primite via datalink de la un alt avion sau staţie de sol echipată cu acelaşi sistem. Această informaţie este prezentată pe un ecran „radar virtual” simulat în cabină, astfel încât pilotul se poate antrena în folosirea radarului fără ca avionul să fie echipat cu un radar.
Avionul are lungimea de 11 metri, anvergura de 10,16 metri, înălţimea de 3,898 de metri şi masa 3.320 de kilograme.
Aeronava atinge o viteză maximă de 850 de kilometri pe oră la 9.000 de metri.
De asemenea, puterea motorului este de 17,79 kN, plafonul practic este de 12.000 metri, iar raza de acţiune este de 1.100 de kilometri.
La capitolul „armament” legat de acest avion figurează un tun de 2×23 milimetri şi bombe de 50 kilograme, 100 de kilograme şi 250 de kilograme, cu muniţie autodirijată LGB şi OPHER şi cu rachete Python III, R3S/R13M, R60.