MATERIAL REALIZAT ÎN CADRUL „BUCUREȘTI – CENTENAR” – PROGRAM CULTURAL DERULAT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC.
În 1631, la marginea Bucureştilor, aici s-a hotărât, cu sânge, închinarea ţării regimului fanariot. Matei Basarab, fost căpitan a lui Mihai Viteazul venise cu oaste din Transilvania ca să-i ia tronul lui Vodă Leon Tomşa ce sprijinea pe “grecii ţarigrădeni”. Matei a pierdut bătălia şi fuge, iar Leon Tomşa a pus pe mormântul oștenilor o cruce, care să pomenească peste veacuri despre crâncena luptă. Fiul său va ridica o bisericuţă. Mai târziu, cronica spune: “Și văzând-o de lemn Constantin Năsturel biv-vel-vistiernic a înlocuit-o cu una de zid și a sfințit-o la 8 septembrie 1743.” Bisericii i s-a spus Slobozia deoarece cei care se așezau prin acele părți erau sloboziți de biruri, de loc rău ce era. În timp, pe tăpşanul din fața bisericii s-a făcut un bâlci, unde, cum se spunea, “se făcea Dulapul” (adică se dădea lumea în scrânciob), de unde i s-a spus numit Maidanul Dulapului, iar locul a ajuns unul de veselie. După tristeţea morţilor din bătălie şi veselia scrânciobului, acum, biserica Slobozia este o frumoasă oază de linişte.