Dosarul în Gala Bute. ICCJ: Din înscrisurile depuse de avocaţi, nu rezultă că Elena Udrea a primit statutul de refugiat

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au amânat vineri, pentru 9 mai, dezbaterile finale în dosarul „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Iniţial, Instanţa supremă stabilise ca vineri să se desfăşoare ultimul termen al procesului, însă omul de afaceri Adrian Gărdean, care are statutul de martor-denunţător în dosar, nu s-a prezentat la audieri, urmând ca el să fie adus cu mandat pe 9 mai.

La termenul din 13 aprilie, avocatul Veronel Rădulescu, apărătorul Elenei Udrea, le-a comunicat magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că fostul ministru are, din luna martie, statutul de refugiat politic şi că doreşte să fie audiată în dosarul Bute, în care e acuzată de fapte de corupţie, prin videoconferinţă sau prin comisie rogatorie.

„Doamna Elena Udrea mi-a transmis azi dimineaţă un memoriu adresat instanţei prin care solicită să fie audiată utilizând mijloace de comunicare la distanţă sau comisia rogatorie, motivat de faptul că în prezent statutul Elenei Udrea este de refugiat politic în Costa Rica. (…) Convenţia prevede ca persoanele refugiate primesc statut din cauza unor temeri, jusitificate de teama de a fi persecutată. În această cauză sunt opiniile sale politice. (…) Având în vedere statutul pe care Elena Udrea îl are din 21 martie, în virtutea lui, solicităm insistent instanţei să fie audiată şi să i se acorde ultimul cuvânt. Indicăm un precedent în acest sens, chiar de la Înalta Curte, în situaţia lui Sebastian Ghiţă, care are alt statut, nici nu are statut de refugiat. El a fost audiat de mai multe ori de ÎCCJ în dosarele sale utilizând mijloacele de comunicare electronică la distanţă”, a precizat avocatul fostului ministru, Veronel Rădulescu, citat de Mediafax.

„Din 89 și până în prezent nu cred ca a mai existat situația ca un fost demnitar al statului roman sa primească statutul de refugiat politic într-un stat membru al convențiilor internaționale. Elena Udrea are în prezent reședință în Costa Rica, iar ea beneficiază de cel mai larg exercițiu al drepturilor prevăzute de statul în care se află”, a adăugat avocatul.

 

Procurorul DNA a contestat însă afirmaţiile avocatului Elenei Udrea.

„Nu rezultă nicăieri în acel document că i s-a dat statutul de refugiat. Se arată că există un interviu acolo când ea susţinea în faţa noastră că e în imposibilitatea de a se prezenta aici. Documentele au titlu provizoriu şi evidenţiază că i se permite şederea şi nicidecum că are statut de refugiat. Luaţi act de natura tendenţioasă de traducere a documentelor. Se vorbeşte în actul respectiv de un carnet provizoriu”, a spus procurorul DNA în faţa instanţei. scrie Mediafax.

Instanţa a respins cererile avocatului Elenei Udrea. Procesul continuă. 

Instanţa supremă a dezbătut vineri un nou termen în dosarul „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă la şase ani de închisoare. La termenul trecut, judecătorii le-au spus avocaţilor apărării să pregătească pledoariile finale.

Înainte de pledoariile finale ale avocaţilor şi procurorului de şedinţă, în sala de judecată ar urma să fie audiaţi Rudel Obreja, Tudor Breazu, precum şi omul de afaceri Adrian Gărdean, ultimul fiind martor-denunţător în dosar.

Elena Udrea se află în prezent în Costa Rica, iar la termenul anterior a anunţat prin avocaţii săi că doreşte să dea o declaraţie în cadrul procesului, însă nu se poate prezenta, deoarece este însărcinată iar medicii i-au recomandat să nu se deplaseze.

Pe 29 martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată la şase ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute” pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

În acelaşi dosar, Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani închisoare cu executare iar Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea, a primit trei ani de închisoare cu executare. Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea, a primit un an şi şase luni cu suspendare, Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii, trei ani de închisoare cu suspendare şi Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme, doi ani şi şase luni cu suspendare.

ÎCCJ a mai decis ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape 3 milioane de euro despăgubiri.

Instanţa a mai dispus atunci ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume, Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la ‘Gala Bute’, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.