Parchetul General: Trei facultăţi de drept, de acord cu sesizarea preşedintelui în dosarul Revoluţiei. CFSN a acţionat ca un guvern

Parchetul General a dat publicităţii vineri un comunicat de presă în replică la un comunicat al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie (IRDD) 1989, care susţine că în dosarul Revoluţiei nu era necesară obţinerea autorizării din partea preşedintelui României şi că Ion Iliescu nu avea în decembrie 1989 calitatea de ministru.

„Conform dispoziţiilor art.109 alin. 2 din Constituţia României, art.12 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată şi art.294 Cod procedură penală, doar preşedintele României are dreptul să autorizeze efectuarea urmăririi penale a foştilor membri ai Guvernului României. În vederea edificării cu privire la natura juridică a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a caracterului juridic al actelor emise de acest organism, s-au solicitat opiniile principalelor facultăţi de drept din ţară (Cluj-Napoca, Bucureşti şi Iaşi). Aceste instituţii de învăţământ superior au concluzionat, fără echivoc, faptul că ‘deşi cadrul legal de funcţionare al CFSN a fost definitiv conturat abia în data de 27.12.1989, prin Decretul-Lege nr. 2, din punct de vedere faptic CFSN a acţionat în perioada 22-27.12.1989 ca un veritabil Guvern, învestit prin susţinerea populară existentă la momentul respectiv’. Cu toate că faptele ce formează obiectul dosarului au fost săvârşite anterior adoptării Constituţiei României din 1991 (revizuită în anul 2003) şi intrării în vigoare a Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ce reglementează procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii penale a membrilor Guvernului şi având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare şi imediată aplicare, procedura judiciară de sesizare a preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză”, susţine Parchetul General.

Parchetul arată că, prin decizia nr.93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că, în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie, şi anume, condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, „aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a foştilor membri ai Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale”.

De asemenea, prin decizia nr.665 din 05.07.2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.23 alin.2 şi 3 din Legea nr.115/1999, privind responsabilitatea ministerială, republicată, Curtea Constituţională a României a decis că „exceptarea foştilor membri ai Guvernului de la procedura specială, derogatorie prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului egalităţii de tratament consacrat de art.16 alin.1 din Constituţie”.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, prin sentinţa nr.818 din 17 decembrie 2007, pronunţată în dosarul nr. 7202/2007, a constatat că în ceea ce-l priveşte pe un fost ministru de interne, nu a fost îndeplinită procedura specială instituită de Legea nr. 115/1999, deşi acesta a fost trimis în judecată pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea funcţiei, comise în cursul anului 1990.

Poziţia Parchetului General vine după ce Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a remis vineri un comunicat de presă în care susţine că preşedintele Klaus Iohannis „a fost expus ridiculizării” prin faptul că a transmis ministrului justiţiei cererea de urmărire penală în cazul lui Ion Iliescu, fost şef al statului, Petre Roman, fost premier, şi Gelu Voican Voiculescu în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în dosarul Revoluţiei.

IRDD susţine că Ion Iliescu nu a fost niciodată ministru, ci a devenit preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale „prin actul revoluţionar de la 22 decembrie 1989”.

Citeşte şi: Institutul condus de Gelu Voican Voiculescu, cercetat în dosarul Revoluţiei: Revoluţia nu poate fi anchetată de procurori