Robotul Curiosity s-a deplasat pentru prima dată de la sosirea pe Marte FOTO

„În onoarea lui, am denumit acea zonă în care Curiosity a coborât «Bradbury Landing» (Zona de aterizare Bradbury)”, a declarat Michael Meyer, coordonatorul ştiinţific al programului NASA de explorare a planetei Marte din cadrul Jet Propulsion Laboratory (JPL), din Pasadena.

Anunţul a coincis cu prima deplasare – de câţiva metri – reuşită de Curiosity pe Marte, realizată cu succes miercuri, înainte de plecarea sa spre zona Glenelg în zilele următoare.

Ray Bradbury, care ar fi împlinit miercuri vârsta de 92 de ani, „a atins deja nemurirea cu cele 100 de nuvele şi aproape 50 de romane ale sale. Cărţile lui ne-au inspirat pe toţi, colecţia sa «Cronici Marţiene» a inspirat misiunea Curiosity şi ne-a deschis ochii în faţa posibilităţii existenţei unor forme de viaţă pe Marte”, a adăugat Michael Meyer.

Înainte de acest anunţ, JPL a difuzat un montaj video cu Ray Bradbury în mijlocul savanţilor de la NASA, reuniţi cu ocazia plasării pe orbita marţiană a sondei Mariner 9, în noiembrie 1971.

Alte articole

Focosul MARTE intră în fierbintele LEU – 4 noiembrie 2024. Ce TEME importante au de rezolvat ZODIILE până în iunie 2025

Întâlnire de foc în 16 august 2024. Marte face cuadratură cu lordul karmei Saturn în 16 august. Ce energii se declanșează

Autorul romanului SF „451º Fahrenheit” declarase cu acel prilej, în faţa unor specialişti extrem de amuzaţi: „În ultimele zile, am sperat că atunci când ne vom fi apropiat de Marte şi după ce praful se va fi disipat, să vedem mulţi marţieni în picioare, cu pancarte mari pe care se putea citi mesajul următor: «Bradbury avea dreptate!»”.

Prolificul scriitor american, decedat la Los Angeles la începutul lunii iunie, a contribuit la popularizarea stilului science-fiction în rândul publicului larg şi a promovat ipoteza existenţei vieţii pe Marte, care a stimulat imaginaţia multor cercetători şi oameni de ştiinţă.

„Era şi un bun prieten al JPL”, a spus Pete Theisinger, coordonatorul misiunii Curiosity, precizând că scriitorul a vizitat ultima oară sediul JPL în anul 2009.

Specialiştii care coordonează misiunea Curiosity au confirmat, totodată, faptul că roţile robotului s-au învârtit pentru prima dată miercuri.

„Curiosity a rulat pentru prima dată pe Marte, astăzi, cu succes. Avem un sistem de deplasare în perfectă stare de funcţionare pe robotul nostru”, a declarat Matt Heverly, cel care este responsabil cu deplasarea roverului Curiosity.

Robotul, care nu s-a mişcat de la sosirea lui în craterul Gale de pe Marte, în noaptea de 5 spre 6 august, a rulat aproximativ patru metri înainte, apoi a pivotat spre dreapta, la 90 de grade, şi apoi a mers cu spatele câţiva metri.

„În urma acestor manevre, robotul se află la circa 6 metri de locul unde a coborât acum 16 zile”, a precizat NASA.

O fotografie realizată de Curiosity din noua lui poziţie arată foarte clar urmele lăsate de roţile lui pe solul marţian şi urmele circulare lăsate de rachetele cu propulsie inversată montate pe „macaraua aeriană” care l-au ajutat să coboare în siguranţă pe Marte.

Pete Theisinger a salutat succesul de până acum al misiunii, rămânând însă prudent pentru ceea ce va urma. „Ne aflăm în cea de-a 16-a zi a unei misiuni de doi ani, nu am plasat încă braţul (articulat) robotului pe sol şi nu am testat deocamdată capacitatea de prelevare a eşantioanelor, iar acesta este un element cheie al misiunii”, a adăugat el.

„Deci, chiar dacă totul s-a petrecut cu bine până acum, am bifat doar două din exigenţele noastre minimale: să decolăm de pe Terra la timp şi să ajungem pe Marte. Suntem încă departe de a fi atins potenţialul deplin al acestei misiuni”, a concluzionat Pete Theisinger.

Curiosity va rula în zilele următoare în direcţia Glenelg, la 500 de metri de locul în care se află în prezent, în craterul Gale. Este o destinaţie exact opusă faţă de Muntele Sharp – obiectivul final al robotului -, dar situat la joncţiunea a trei terenuri diferite din punct de vedere geologic, care îi interesează foarte mult pe oamenii de ştiinţă.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.