Preşedintele Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar: Pacienţii care se tratau în Viena nu o mai pot face acum

„Sunt nemulțumit pentru că nu s-a făcut așa cum trebuie această începere a transplantului pulmonar în România. Trebuia creat cadrul legal, modificate niște legi, astfel ca potențialii pacienți cu transplant pulmonar să meargă la monitorizare în continuare la clinica AKH din Viena. Iar pacienții care ar putea fi pe lista de așteptare de la Viena nu mai pot merge acolo să fie operati.

Legea spune ca în prezent, pacienții pot merge în străinătate la tratament doar dacă nu se face în România. Și acum că s-a făcut, nu se mai poate merge. Noi am tras semnale demult, am vorbit la minister că s-au tot schimbat miniștrii, ni s-a promis că se va face, dar acum, spre surprinderea noastră s-a făcut și am rămas așa. Sunt pacienți cu transplant făcut la Viena care au complicații și care merg la tratament periodic acolo și care nu pt fi tratați aici pentru că nu există tratament, aceștia sunt condamnați.

Nu că nu vor fi primiți, nu mai primesc finanțare de la statul român pentru că nu există bază legală. Pentru pacienții transplantați deja nu este bine deloc iar pentru pacienții care așteaptă transplantul, care ar putea merge la Viena pentru transplanturile complicate, iarăși nu mai este bine, pentru că nu mai pot merge. Nu prevăd un viitor fericit al transplantului, știu ce înseamnă și aici nu văd condițiile necesare.

Aici lipsesc medicii pregătiți pentru așa ceva. Este foarte importantă monitorizarea post-transplant, unde se stabilește medicația, dozajul acesteia și rezolvarea complicațiilor”, a declarat Adrian Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar: 

Popa spune că în România, anual, pentru transplant așteaptă peste 30 de persoane, dar pot fi sute. În recuperare sunt tot 30 și ceva de pacienți post-transplant, toți cu intervenția chirurgicală efectuată la clinica AKH din Viena.

„Personal am avut câteva complicații și am făcut două tipuri de tratament care nu se puteau face în România, le-am făcut la Viena, unde merg periodic la control. Acum, noi cei care au suferit un transplant nu suntem foarte fericiți pentru că nu mai putem merge la Viena, pentru că s-a făcut clinică de transplant aici. Dar nu s-a făcut cum trebuie, s-a făcut pe genunchi, ca de obicei. Probabil că pe bani m-ar primi iar la Viena, dar nu cred că își permite cineva să plătească controalele acolo. Mie statul îmi decontează cam 1.500 de euro pentru un control și merge de trei ori pe an. Dar sunt pacienți care merg lunar, alții la șase luni, depinde de caz”, a declarat Popa. 

Despre pacientul de astăzi, care a făcut subiectul primului transplant de plămâni din România, Adrian Popa spune recuperarea o va face probabil în țară, dacă există vreun medic care să știe cât de cât cu ce trebuie să-l trateze.

„Sunt pregătiți niște medici care au fost pregătiți la clinica AKH, dar pregătirea trebuia continuată și nu știu de ce au fost scoși din ecuație. Sunt medici din Timișoara, Cluj, Iași. Operația este complicată, dar este primul pas, abia. Evoluția post-transplant este grea. Eu am fost operat în 2013 la Viena. Eu nu am încredere în echipa de medici de aici, pentru că am văzut și știu ce înseamnă recuperarea post-transplant și monitorizarea de după transplant. Știu că nu au fost pregătiți suficient pentru perioada de post-transplant, știu asta. Și știu că nu sunt pregătiți pentru pacienți cu transplant pulmonar. Este cel mai greu transplant. Au spus asta medicii, nu o spun eu. Trebuie pornit de undeva, trebuie făcut ceva bine, cu cap, nu pentru orgolii și să bifăm că se face”, a mai spus preşedintele Asociaţiei Române de Transplant Pulmonar la digi24.ro. 

Preşedintele ANT: Ne-am aflat într-o situaţie dificilă în ultimele şase luni, pentru că numărul donatorilor a scăzut; sunt 36 de pacienţi care au nevoie de transplant de plămân, dar fără donatori nu există transplant

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Transplant, Radu Deac, spune că în ultimele şase luni numărul donatorilor de organe a scăzut, această problemă fiind, însă, la nivelul întregii Europe. Deac a precizat că în prezent în România există 36 de pacienţi care au nevoie de transplant de plămân. „Fără donatori nu există transplant”, a subliniat Radu Deac, adăugând că un donator de organe poate salva cinci sau şase vieţi.

„Pentru noi este important că după seria de transplanturi începute în 1999, transplant de ficat, de inimă, de rinichi şi celelalte ţesuturi, piele, os, valve cardiace, medicina de transplant din România s-a îmbogăţit cu această nouă procedură”, a spus Radu Deac, într-o conferinţă de presă susţinută după realizarea primului transplant de plămân făcut în România miercuri, la Spitalul Sf. Maria.

El a precizat că a aflat despre această operaţie în urmă cu două zile, când au început pregătirile şi nu a dorit să dea alte detalii.

Preşedintele ANT a spus că în prezent în România există 36 de pacienţi care au nevoie de transplant de plămân şi că în ultimele şase luni numărul donatorilor a scăzut, precizând că această problemă se regăseşte la nivelul întregii Europe.

„Ştim că în prezent sunt 36 de pacienţi care ar necesita transplant de plămân, din cauza bolilor de plămâni. Insist asupra faptului că ne-am aflat într-o perioadă mai dificilă în ultimele şase luni, în care numărul donatorilor de organe a scăzut important, cu toate eforturile pe care le-au făcut echipele de coordonatori, pentru că fără donatori nu există transplant. Numărul donatorilor a scăzut, este un fenomen în întreaga Europă”, a declarat Radu Deac.

El a dat exemplu cazul Germaniei, unde în 2016 s-ar fi făcut 420 de transplanturi de inimă, iar în 2017 doar 200. Deac consideră că printre cauze se numără scăderea numărului de accidente, ritmul în care sunt identificaţi posibilii donatori, informarea populaţiei sau stimularea acceptării donării de organe.

„Acest gest este foarte generos, de a accepta donarea, pentru că de la un donator de organe se pot salva alte cinci-şase vieţi. (…) Ministerul Sănătăţii a făcut tot ce a fost omeneşte posibil. Poate nu am fost suficienţi de insistenţi în mass-media. E nevoie de o mai bună informare pentru pacienţi, familii şi medici”, a subliniat Radu Deac.

Întrebat dacă acum, că a avut loc primul transplant de plămân în România, ceilalţi pacienţi care au fost deja transplantanţi vor mai putea fi trataţi la Viena, preşedintele ANT a spus că această informaţie este doar un zvon.

„Asistăm la persoane care nu au competenţă, nu sunt din domeniu, nu au competenţa să aprecieze fenomene din acest domeniu şi totuşi o fac, în dauna stării psihice care aşteaptă transplantul. Legea permite, nu este vorba de aşa ceva. În costul plătit de Ministerul Sănătăţii au fost incluse şi deplasările şi revenirile la control. Sunt zvonuri care nu trebuie luate în considerare. Mi-e greu să combat toate zvonurile care apar în România. Există medici specializaţi în România pentru recuperarea postoperatorie”, a spus Radu Deac, precizând că inclusiv pentru bărbatul operat miercuri „se vor găsi soluţii”.