Klaus Iohannis: Doina Cornea a întruchipat simbolul curajului şi al rezistenţei româneşti în timpul comunismului

„Am aflat cu profundă tristeţe despre dispariţia doamnei Doina Cornea, una dintre cele mai importante voci ale disidenţei anticomuniste. Aduc un omagiu personalităţii istoriei noastre recente care a fost Doina Cornea. În anii grei ai dictaturii, Doina Cornea a înfruntat regimul opresiv şi a scris numeroase texte şi scrisori pe care le-a transmis la Radio Europa Liberă, a răspândit manifeste, a intrat în contact, în ciuda unor pericole de neimaginat astăzi, cu ziarişti şi a contactat personalităţi ale lumii contemporane pentru a denunţa abuzurile totalitarismului ceauşist. A suportat cu dârzenia care a caracterizat-o întotdeauna urmărirea, persecuţia, anchetele şi umilinţele la care a fost supusă de către Securitate. A susţinut revolta muncitorilor braşoveni din 1987, iar în decembrie 1989 s-a alăturat, sub ploaia gloanţelor, manifestaţiei anticomuniste de la Cluj-Napoca. După prăbuşirea comunismului, a rămas o voce autentică a societăţii civile”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis. 

Potrivit preşedintelui, Doina Cornea a fost, pentru mulţi români, vocea libertăţii şi speranţei.

„Acţiunile şi demersurile în numele disidenţei anticomuniste fac din Doina Cornea o emblemă a afirmării rostului libertăţii umane, iar pentru generaţiile viitoare imaginea civismului şi a eroismului feminin. Transmit condoleanţe familiei şi tuturor celor care au cunoscut-o şi au preţuit-o”, a completat şeful statului.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a afirmat, vineri, că Doina Cornea va rămâne un exemplu pentru tinerele generaţii despre ce înseamnă curaj, decenţă şi echilibru, evidenţiind că aceasta a susţinut valorile în care a crezut – democraţie, libertate de gândire şi exprimare.

„Am aflat cu mare tristeţe de trecerea la cele sfinte a Doinei Cornea. În manualele de istorie, Doina Cornea va fi amintită ca unul dintre liderii mişcării de contestare a regimului comunist şi, după ’89, ca voce importantă pentru democraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, respectiv ca fondator al nucleului politic care a devenit mai târziu Convenţia Democratică. A fost şi va rămâne un exemplu pentru tinerele generaţii despre ce înseamnă curaj, decenţă şi echilibru. A făcut parte din elita intelectuală şi politică a României, înţelegând să îşi asume acest rol, fără excese, dar cu mult curaj în a susţine valorile în care a crezut: democraţie, libertate de gândire şi exprimare”, a scris Tăriceanu, pe Facebook.

Scriitoarea Ana Blandiana afirmă că regretata Doina Cornea a fost cea mai puternică forţă morală din România ultimelor două decenii ale secolului XX, reprezentând societatea civilă a unei ţări care nu cunoştea încă definiţia acestei noţiuni.

„A plecat dintre noi spre o lume în care nu va mai fi obligată să protesteze doamna Doina Cornea, fiinţa cea mai fragilă şi cea mai puternică forţă morală din România ultimelor două decenii ale secolului XX. E a fost, singură, societatea civilă a unei ţări care nu cunoştea încă definiţia acestei noţiuni şi timp de două decenii ea ne-a ţinut locul tuturor în faţa Europei şi a lumii întregi. Dumnezeu, în care credea cu fervoare, s-o răsplătească şi să-i dea odihna pe care o merită”, a declarat Ana Blandiana pentru AGERPRES.

Istoricul Marius Oprea a afirmat, vineri, că disidenta anticomunistă Doina Cornea, care a murit la vârsta de 88 de ani, a reprezentat un exemplu de verticalitate, de putere şi de tărie morală.

„Este o veste tulburătoare, pentru că doamna Doina Cornea a fost un exemplu de verticalitate, de putere, de tărie morală. A avut un curaj care ar putea părea nesăbuit, dacă stăm să ne gândim că a rostit adevăruri extrem de dure pentru regimul comunist, într-o perioadă în care lumea, bineînţeles, că se temea de orice tip de atitudine, se temea, în primul rând, în urma terorii dezlănţuite de Securitate în România”, a declarat, pentru AGERPRES, Oprea.

Potrivit acestuia, originea curajului Doinei Cornea venea din faptul că era foarte credincioasă şi credea nespus în puterea binelui de a izbândi.

„Or, ceea ce se întâmpla în jurul ei nu semăna deloc cu acest bine la care ea visa. O asemăn, dacă vreţi, cu acel copil din basmul lui Andersen care spune tuturor în gura mare că regele e gol”, a adăugat istoricul.

Fostul premier Dacian Cioloş a scris vineri, pe pagina sa de Facebook, că disidenta anticomunistă Doina Cornea l-a făcut să înţeleagă ce înseamnă rezistenţa şi determinarea în faţa unui regim totalitar, dar şi că „nimic nu e prea mult pentru a apăra libertatea”.

„Vestea că disidenta anticomunistă Doina Cornea a trecut la cele veşnice trezeşte în mine câteva amintiri răscolitoare (…) Când eram militar în termen la Cluj-Napoca – în 1988 – am fost pus în situaţia, împreună cu alţi tineri soldaţi cu care făceam armata obligatorie, să fac de pază la intrarea pe strada unde Doina Cornea era arestată la domiciliu sau să patrulez pe lângă statuile din oraş unde împrăştia manifeste împotriva regimului. Pornind de la acea experienţă, câteva luni mai târziu am înţeles concret ce presupunea rezistenţa şi determinarea în faţa unui regim care putea însemna teroare pentru cei care îndrăzneau să gândească altfel, să gândească liber”, afirmă Dacian Cioloş.

Acesta mărturiseşte că şi în prezent, la aproape 30 de ani de când „românii şi-au câştigat libertatea şi datorită luptei zilnice cu regimul a unor oameni precum Doina Cornea”, realizează că încă este marcat de acel moment, subliniind că l-a evocat public „pentru cei tineri, care trebuie să înţeleagă că un stat totalitar nu îţi dă opţiuni”.

„Crezul ei şi al celor care s-au împotrivit sistemului, că nimeni nu îţi poate lua gândul libertăţii, poate fi dus mai departe doar dacă ne asumăm ce suntem şi ce am fost până la capăt. Dacă ne asumăm că ne putem schimba atunci când înţelegem mai bine ce se întâmplă în jurul nostru, pentru ca cei care vin să poată evalua corect preţul libertăţii (…) Într-un regim totalitar avertizorii de conştiinţă sunt ascunşi, arestaţi, obligaţi să tacă. Personal, trecând prin acea experienţă, am înţeles ce preţ are libertatea şi că nimic nu e prea mult pentru a o apăra”, menţionează fostul premier în mesajul postat pe reţeaua de socializare.

Preşedintele USR, Dan Barna, a afirmat că Doina Cornea, care a murit la vârsta de 88 de ani, rămâne „una dintre figurile marcante ale disidenţei anticomuniste şi un mare luptător pentru democraţie”.

„Rămas bun, Doina Cornea! Dimineaţa a început trist. A plecat dintre noi Doina Cornea, una dintre figurile marcante ale disidenţei anti-comuniste şi un mare luptător pentru democraţie. E o ironie crudă că cei care au luptat pentru libertate să ne părăsească într-o perioada în care actuala putere caută cu disperare întemniţarea statului român într-un mod care seamănă izbitor de mult cu trecutul dureros al României. Pe zi ce trece, realizăm că oameni, de fapt adevăraţi cetăţeni, precum Doina Cornea, Majestatea Sa Regele Mihai I, Neagu Djuvara sau Monica Lovinescu au luptat ieri pentru ca noi să avem modele şi exemple pe care să le putem urma astăzi când trebuie să luptăm, ce ironie, pentru o societate fără penali în funcţii publice şi împotriva celor care îşi trec statul român pe persoana fizică „, a scris Dan Barna într-un mesaj postat pe Facebook.

Preşedintele USR adaugă că este rândul generaţiei actuale să menţină România pe calea democraţiei şi a valorilor europene.

„Oricât de dramatic sună, e rândul nostru să menţinem România pe calea democraţiei şi a valorilor europene care ne definesc şi pentru care oameni rari şi puţini precum Doina Cornea au luptat în vremuri mult mai negre”, conchide Barna.

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a comparat-o pe Doina Cornea cu autoarea celebrului roman ”Coliba unchiului Tom”, despre care se ştie că avea o statură firavă, dar care ”a reuşit să răstoarne o lume a nedreptăţii”.

Academicianul clujean a amintit că Doina Cornea a fost cadru didactic al Universităţii Babeş-Bolyai, al cărei rector este în prezent Ioan-Aurel Pop, şi a afirmat că dispariţia ei are pentru comunitatea universitară locală o semnificaţie aparte.

„Dispariţia din această lume a Doinei Cornea are pentru noi, pentru comunitatea profesorilor şi studenţilor UBB, o semnificaţie aparte, pentru că această Doamnă a spiritului protestatar anticomunist a fost cadru didactic al Almei Mater Napocensis. Este drept că instituţia nu a ştiut şi nu a putut, în vremurile acelea de dictatură, s-o protejeze şi s-o preţuiască după cum s-ar fi cuvenit, dar recunoştinţa faţă de marile personalităţi vine adesea, în istorie, după moartea acestora. Aceasta nu este o scuză, ci o constatare”, a spus Ioan-Aurel Pop într-un răspuns dat presei la aflarea veştii despre decesul scriitoarei clujene.

Preşedintele Academiei Române a precizat că a cunoscut-o personal pe Doina Cornea şi că o consideră o figură legendară.

„Pentru mine, care am avut privilegiul s-o cunosc personal, rămâne ca un chip legendar, comparabil cu figura scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, cea care, prin romanul ‘Coliba unchiului Tom’, a reuşit să răstoarne o lume a nedreptăţii, pregătind una a libertăţii şi egalităţii. Se spune că această doamnă mică şi fragilă a fost primită de preşedintele Abraham Lincoln, care s-ar fi mirat că o femeie aşa de firavă a răsturnat o lume (nedreaptă) aşa de mare. Iar ea, ieşind de la preşedinte, le-a spus ziariştilor că şeful statului era unul dintre acei oameni rari care, nici atunci când ajung mari, nu încetează să fie buni”, a mai spus preşedintele Academiei Române.

Doina Cornea reprezintă dovada că spiritele libere pot dăinui în ciuda oricăror vicisitudini, a scris vineri, pe Facebook, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

„S-a stins din viaţă Doina Cornea, poate cel mai vibrant simbol al verticalităţii şi dovada de netăgăduit a faptului că spiritele libere pot dăinui în ciuda oricăror vicisitudini. Vom fi consolaţi în această imensă pierdere doar de faptul că memoria sa va continua să inspire şi să însufleţească generaţiile care urmează. Dumnezeu să o aibă în pază!”, a transmis Firea.

Disidenta anticomunistă Doina Cornea a murit, în cursul nopţii de joi spre vineri, în locuinţa sa, la vârsta de 88 de ani.

Doina Cornea era bolnavă de mai mult timp.