„Personal aş fi mai rezervat în afirmaţii întrucât există, totuşi, anumite îndatoriri deontologice specifice tuturor magistraţilor, mai ales când se raportează unii la alţii, indiferent dacă sunt conducători de asociaţii profesionale sau nu. Luările de poziţie în diverse situaţii, transformate în ştiri boombastice, concluziile rapide şi „devastatoare”, avertismente, toate acestea fără vreo statuare anume a organelor competente, fără o analiză temeinică potrivit prescripţiilor legale, sunt în opinia mea de evitat, pot pune sub semnul întrebării procedurile legale eventual aflate în curs de desfăşurare şi pot distorsiona percepţia publică despre sistemul care în niciun caz nu se rezumă la părerea unuia sau altuia despre ceea ce este el”, a scris, pe Facebook, judecătorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorul îndeamnă la cumpătare, după publicarea protocolului dintre CSM şi SRI, de vineri. „Înţeleg îngrijorările, dar chiar nu cred că este firesc pentru un magistrat, oricare ar fi el, să dea instantaneu verdicte publice, substituindu-se organelor în drept şi speculând. Altfel ce pretenţii să mai ai de la alţii?!Credinţa mea este că justiţia a funcţionat şi este esenţial ca ea să funcţioneze si mai bine. Dacă au existat derapaje ori vinovaţi pentru unele aspecte sau altele, doar organele competente pot regla sau pot activa, dacă este cazul, mecanisme de responsabilizare care există şi sunt funcţionale. (…) Sistemul judiciar, în complexitatea lui, nu a fost predat nimănui şi este extrem de important să nici nu fie predat (tot nimănui, indiferent despre cine sau ce este vorba şi indiferent de pretext)”, a mai scris Mateescu.
Deşi nu a nominalizat-o, Dana Gîrbovan, preşedinte al Uniunii Judecătorilor din România, spune că făcea referire tocmai la poziţia sa publică de vineri, atunci când afirma că vechiul CSM a predat justiţia SRI-ului şi şi-a compromis rolul constituţional.
„Domnule judecător Mateescu, a susţine că opinia mea sau a altor judecători care deja şi-au manifestat public indignarea şi revolta cu privire la Protocoalele secrete încheiate la vârful sistemului de justiţie ar „distorsiona percepţia publică despre sistemul care în niciun caz nu se rezuma la părerea unuia sau altuia despre ceea ce este el” este o negare a realităţii şi evidenţei. (…) Aceste Protocoale până de curând erau SECRETE, iar o parte încă sunt secrete, ceea ce încalcă însăşi fundamentul democraţiei şi a statului de drept (…) Ne-am fi aşteptat să fi fost dumneavoastră primul care să vă manifestaţi indignarea public cu privire la aceste Protocoale, nu să ne invitaţi să ne aşezăm calmi la locurile noastre pe motiv că organele competente „verifică”, scrie Dana Gîrbovan, pe Facebook.
Judecătorul spune că fostul CSM şi-a ratat misiunea, iar protocoalele încheiate au afectat credibilitatea asupra sistemului judiciar.
„Aceste Protocoale au compromis în ochii a milioane de români munca cinstită şi profesionistă a mii de judecători, care în toţi aceşti ani au judecat milioane de dosare cu un preţ la nivel personal pe care numai fiecare judecător şi familia acestuia îl ştie (sacrificarea vieţii de familie, a sănătăţii şi uneori chiar a vieţii). (…) Avem tot dreptul să ne manifestăm indignarea şi revolta pentru că, atunci când am adus aceste probleme în faţa fostului CSM, tot noi am fost acuzaţi că „aducem atingere” imaginii justiţiei. Noi am aduce atingere imaginii justiţiei, nu problemele grave pe care le reclamăm şi care au fost ţinute sub preş! Timpul a dovedit că am avut, din păcate, dreptate.(…) Este vădit că vechiul CSM şi-a ratat această misiune”, mai spune Gîrbovan.
CSM a publicat, vineri, al doilea protocol pe care instituţia îl avea cu Serviciul Român de Informaţii, încheiat în 2012. Documentul prevede că părţile analizează proiecte de acte normative referitoare la obiectul de activitatea lor şi fac planuri comune. “În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei Părţi”, se arată în protocol.
Nu se menţionează însă clar ce înseamnă aceste planuri comune, lăsând loc oricărei acţiuni. Documentul arată şi că “în cazul în care una din Părţi intenţionează valorificarea informaţiilor, potrivit competenţelor proprii, este obligatorie obţinerea acordului prealabil al Părţii care a obţinut datele şi informaţiile”.
Doar că informarea nu se oprea aici pentru că înţelegerea din 2012 obliga CSM să anunţe ce a făcut cu acele date şi cum au fost ele valorificate.
Protocolul a fost semnat de vicepreşedintele CSM de la vremea aceea, Oana Schimdt Hăineală, şi Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, şi confirmat de preşedintele de atunci al CSM, Alina Ghica, şi fostul şef SRI, George Maior.
Foştii membri ai Consiliului din acea vreme spun că nu i-a întrebat nimeni niciodată legat de acordul privind încheierea protocolului. Mai mult, documentul nu a fost discutat în comisii sau în plenul CSM.
„Garantul independenţei justiţiei, CSM a predat cu arme şi bagaje sistemul judiciar unui serviciu secret, devenind un fel de U.M. Aceasta este, în sine, cel mai mare pericol la adresa siguranţei naţionale, atât de invocate în ultimii ani. Subrogarea în atribuţiile altei autorităţi înseamnă, de fapt, subrezirea eşafodajului statului. Se pare că avem o listă lungă de U.M.uri parţial descoperită: „U.M. Parchet”, „U.M. CSM”, „U.M. ICCJ”, „U.M. ANAF” , etc. Simpla ivire în spaţiul public a unor astfel de protocoale este binevenită dar total insuficientă. Aceste protocoale au produs efecte, acestea trebuie măsurate şi cunoscute, iar persoanele responsabile trebuie să răspundă”, susţine Georgiana Iorgulescu, reprezentant al Societăţii Civile în vechiul CSM.