Conflictul Preşedinţie-Guvern cu privire la revocarea şefei DNA, analizat la CCR. Dezbaterile, amânate pentru 30 mai

UPDATE: Conduita care îi este imputată preşedintelui în cazul refuzului de revocare a procurorului-şef al DNA nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de legalitate, a cărei soluţionare revine instanţelor de judecată, se arată în punctul de vedere transmis de Klaus Iohannis către Curtea Constituţională a României (CCR).

„Aspectele invocate (…) şi calificate de autorul sesizării drept conflict juridic de natură constituţională nu se circumscriu cerinţelor referitoare la: autorităţile constituţionale ce pot fi subiecte ale acestuia, în ceea ce îl priveşte pe ministrul Justiţiei; nu vizează un conflict de competenţă (pozitiv sau negativ) născut între autorităţile publice constituţionale sau o situaţie conflictuală a cărei naştere rezidă în mod direct din textul Constituţiei; nu există un blocaj instituţional; conduita imputată nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, prin ea însăşi, ci una de legalitate, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor de judecată”, se susţine în document.

Conform sursei citate, din modul de structurare a sesizării nu rezultă ce autoritatea publică este parte în conflict cu preşedintele României, în ce constă blocajul instituţional în concret şi care este raţiunea introducerii cererii, câtă vreme modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale intră în sfera de înfăptuire a actului de justiţie, motiv pentru care se solicită respingerea ca inadmisibilă.

În punctul de vedere se menţionează, printre altele, că există o jurisprudenţă constantă cu privire la atribuţia preşedintelui în materie de revocare, iar atât în cadrul procedurii numirii, cât şi în cadrul procedurii revocării şeful statului trebuie să facă o analiză de legalitate şi una oportunitate.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

„Singura limitare atât a legalităţii, cât şi a oportunităţii măsurilor pe care preşedintele le poate lua în materie provine din înseşi normele legale, care îi stabilesc competenţa de a face evaluarea de legalitate şi de oportunitate. Preşedintele României trebuie să aplice aceste norme de fiecare dată când i se înaintează o propunere de numire sau de revocare, neputând fi altfel limitat”, se mai arată în document.

În baza argumentelor invocate, preşedintele Iohannis a solicitat CCR să constatate că nu a existat şi nu există un conflict juridic de natură constituţională în acest caz.

UPDATE: Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că dezbaterile pe tema conflictului între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, au fost amânate pentru 30 mai.

Tudorel Toader a declarat, joi, la Curtea Constituţională, acolo unde a susţinut punctul de vedere al Executivului în conflictul dintre Guvern şi Preşedinţie privind revocarea procurorului-şef DNA, că Laura Codruţa Kovesi şi-a exercitat funcţia în mod discreţionar şi că toate cele 20 de puncte ale raportului prin care a cerut ca aceasta să plece din funcţie au devenit mai actuale ca oricând.

„Între timp, cele 20 de puncte (ale raportului -n.r.) au dobândit, în opinia mea, au devenit şi mai actuale şi mai evidente, cu referire la activitatea managerială a procurorului şef DNA. Concluzia trasă atunci a fost aceea că procurorul şef DNA şi-a exercitat şi îşi exercită în continuare în mod discreţionar funcţia pe care o deţine, deturnând activitatea de combatere a corupţiei şi activitatea instituţiei anticorpţie, deturnând practic de la rolul său constituţional şi legal”, a declarat Tudorel Toader, citat de Mediafax.

Ministrul Justiţiei a spus că refuzul preşedintelui de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi, pe motive de oportunitate politică, duce la un blocaj.

„Noi am considerat că refuzul preşedintelui de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a măsurii, este de natură de creeze un blocaj instituţional, prin refuzul revocării, cu consecinţa unui conflict juridic de natură instituţională. (…) Aş mai adăuga faptul că ministrul Justiţiei are autoritate asupra procurorilor pe care i-o conferă articolul 132 din Constituţie, are criteriile de evaluare ale activităţii manageriale, preşedintele României nu are autoritate asupra procurorilor conferită de Constituţie, nu are instrumente de apreciere a activităţi profesionale”, a completat Toader.

Ministrul Justiţiei a mai spus că sesizarea Guvernului este una întemeiată.

„Întrebarea principală care vă este adresată este dacă preşedintele are un drept de veto în procedura de revocare a procurorilor şefi , răspunsul la această întrebare oferă soluţii pentru eliminarea blocajului şi conduitei de urmat”, a mai declarat Tudorel Toader.

În replică, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a afirmat joi, în şedinţa Curţii Constituţionale, că refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, nu este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului.

Pe 23 mai CCR a primit sesizarea Executivului pe acest subiect. Şeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, anunţând că motivele invocate de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu au fost de natură să îl convingă. Imediat după ce preşedintele României şi-a anunţat decizia, ministrul Justiţiei a anunţat că va fi sesizată Curtea Constituţională.

Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Tudorel Toader, despre propunerea de revocare a lui Kovesi: Eu am venit cu argumente juridice, Iohannis a dat un răspuns pur politic

Timp de 80 de minute, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reţinând în sarcina Laurei Codruţa Kovesi 20 de „acte şi fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.

Tudorel Toader se va întoarce la fostul loc de muncă pentru a-şi susţine reclamaţia. „Pentru soluţionarea conflictului, da, voi merge personal. Am vorbit cu doamna premier şi m-a solicitat ca eu să susţin cele stabilite în sesizare”, a anunţat Toader.

Întrebat care va fi argumentul forte pe care îl va invoca, el a răspuns:  “Neconstituţionalitatea, comportamentul şi crearea unui blocaj instituţional între preşedintele României, pe de o parte, ministrul Justiţiei, parte a Guvernului în acelaşi timp”.

Solcitat să precizeze dacă în opinia sa şeful statului a încălcat Constituţia şi este pasibil de suspendare, el a spus că preşedintele a încălcat Constituţia, acesta fiind şi motivul sesizării Curţii, dar niciodată deciziile Curţii Constituţionale în astfel de cazuri nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul.

„Partea care sesizează CCR un conflict juridic de natură constituţională evident că are convingerea încălcării exigenţelor constituţionale de către partea pe care o reclamă. Noi venim cu argumente, Curtea va decide. Sunt 15 ani de când există competenţa Curţii de a soluţiona astfel de conflicte şi multe dintre ele au fost constatate, dar nu au dus la sancţionarea părţii care a generat conflictul. Să nu mă întrebaţi atunci de ce am solicitat, printre cele 20 de motive în cazul doamnei Kovesi încălcarea Constituţiei faptul că a provocat cele trei conflicte, din care a doua pronunţată de Curte, iar în unul, Curtea a arătat care e conduita de urmat de către DNA, pentru că acolo este vorba despre o încălcare repetitivă a Constituţiei. A fost vorba de trei conflicte, într-un termen foarte scurt, ceea ce înseamnă că avem o altă premisă, o altă ipoteză prin raportarea autorităţilor la Constituţie”, a explicat ministrul.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, în 23 aprilie, că premierul Viorica Dăncilă a semnat în faţa sa sesizarea către Curtea Constituţională privind refuzul preşedintelui Klaus Iohannis de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, iar documentul va ajunge la CCR.