Guvernul a subliniat însă că stabilirea unei date concrete pentru aderarea la zona euro presupune ”realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce priveşte convergenţa reală, structurală şi instituţională, urmând a fi luată în considerare şi sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală”.
Documentul evidenţiază că pregătirea calendarului de intrare a României în mecanismul de supraveghere şi de adoptare a monedei euro, precum şi acţiunile necesare pregătirii economiei şi a societăţii intră în atribuţiile Comisiei Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, care şi-a început activitatea în luna aprilie, potrivit news.ro
Comisia este condusă de doi preşedinţi – prim-ministrul şi preşedintele Academiei Române – şi de doi vicepreşedinţi – guvernatorul BNR şi vicepremierul pe probleme economice.
Citeşte şi Klaus Iohannis, despre înfiinţarea Comisiei Naţionale de trecere la moneda euro: Susţin acest demers
Angajamentul de aderare la euro va presupune în perioada 2018-2021 implementarea unor politici bugetare, structurale şi instituţionale eficiente şi coerente, pentru asigurarea unei convergenţe reale, creşterea competitivităţii economiei româneşti, diminuarea disparităţilor regionale şi a deficienţelor structurale ale pieţei muncii.
Din punct de vedere al convergenţei reale, evaluată prin decalajele faţă de media europeană (UE-28) a PIB-ului pe locuitor, documentul aprobat de Guvern impune ca, în 2020, România să atingă 70% din media europeană, faţă de numai 57,1% în anul 2015 şi 58% în anul 2016, potrivit news.ro
Programul de convergenţă detaliază cadrul general şi obiectivele politicii economice pentru perioada 2018-2021, prezentând măsurile implementate deja, dar şi măsuri pe care Guvernul le are în vedere în materie de politică fiscală, accentul fiind pus pe predictibilitate şi îmbunătăţirea ratei de colectare a taxelor şi impozitelor.