„Urmare a dispoziţiei instanţei date în dosarul penal cu numărul de mai sus, vă solicităm să ne comunicaţi, în legătură cu cheltuielile judiciare stabilite prin rechizitoriul întocmit în dosarul penal nr. 259/P/2015, cu privire la inculpaţii din dosar, respectiv: Al României Paul Philippe, Roşu Robert Mihăiţă, Tal Silberstein, Moshe Agavi, Benyamin Steinmetz, Marcovici Marius Andrei, SC Reciplia SRL, Truică Remus, Andronic Dan Cătălin, Mateescu Lucian Claudiu, Sin Gheorghe, Păvăloiu Nela, Dima Niculae, Jecu Niculae, Delcea Valentin, Chiriac Theodor, Gheorghiţă Dragomira, Dicu Corina Teodora, Stoian Ioan, Muşat Apostol, Popa Caterina, Olteanu Gheorghe şi Gostin Marin, din ce sunt compuse cheltuielile judiciare stabilite în sarcina inculpaţilor aferente fiecărei activităţi judiciare în parte şi să depuneţi documentele justificative ale acestora pe care le deţineţi. De asemenea, vă solicităm să ne comunicaţi activităţile desfăşurate în prezenta cauză de către Serviciul Român de Informaţii şi costurile aferente acestora, pentru fiecare inculpat în parte”, se arată în adresa pe care magistraţii Curţii de Apel Ploieşti au trimis-o Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Braşov.
Potrivit unui apărător din dosar, cererea a fost formulată în contextul sumei stipulate în rechizitoriu.
„Confirm că o asemenea cerere a fost făcută de toţi avocaţii inculpaţilor, urmare a sumei enorme de 506.500 de lei menţionate în rechizitoriu”, a declarat pentru MEDIAFAX, avocatul Alexandru Chiciu, apărătorul Nelei Păvăloiu.
Potrivit rechizitoriului, din suma de peste 500.000 de lei, stabilite de către procurori ca fiind totalul cheltuielilor judiciare, Remus Truică, Tal Silberstein, Benyamin Stenmetz, SC Reciplia SRL şi Al României Paul au de plătit sumele cele mai mari.
„Se stabilesc cheltuieli judiciare în sumă de 506.500 lei, la care urmează a fi obligaţi inculpaţii Truică Remus – 50.000 lei, Roşu Robert Mihăiţă – 35.000 lei, Tal Silberstein – 50.000 lei, Benyamin Stenmetz – 50.000 lei, Moshe Agavi – 20.000 lei, Andronic Dan Cătălin – 25.000 lei, Marcovici Marius Andrei – 25.000 lei, Mateescu Lucian Claudiu – 25.000 lei, SC RECIPLIA SRL – 50.000 lei, Al României Paul Philipe – 50.000 lei, Gheorghiţă Dragomira – 1.000 lei, Sin Gheorghe – 1.000 lei, Dicu Corina Teodora – 1.000 lei, Stoian Ioan – 1.000 lei, Păvăloiu Nela – 10.000 lei, Muşat Apostol – 5.000 lei, Dima Niculae – 1. 000 lei, Jecu Nicolae – 1000 lei, Popa Caterina – 1.000 lei, Olteanu Gheorghe – 1.000 lei, Delcea Valentin – 1.000 lei, Chiriac Theodor – 2.000 lei, Gostin Marin – 500 lei, în temeiul art. 274 Cod procedură penală”, se arată în rechizitoriul întocmit de către procurori.
Procurorii DNA Braşov au dispus, în mai 2016, trimiterea în judecată a celor menţionaţi anterior, în dosarul privind retrocedările ilegale ale Pădurii Snagov şi a Fermei Regale Băneasa, infracţiunile anchetate fiind constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, în formă continuată, spălare a banilor, în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, dare de mită etc.
Aceasta nu este singura cerere similară pe care instanţele din România o au pe masă. Şi apărătorii fostului deputat Mihail Boldea au formulat o astfel de solicitare, în dosarul în care acesta este acuzat de grup infracţional organizat, cauză aflată la Curtea de Apel Iaşi.
„Potrivit comunicatelor de presă ale DIICOT din anul 2012, ancheta în cauza subsemnatului a fost cea mai scumpă anchetă din istoria DIICOT Galaţi – 150.000 lei noi, iar în sarcina mea s-au stabilit cheltuieli judiciare de 300 de milioane de lei vechi. În contextul în care marea majoritate a activităţilor probatorii din dosar sunt reprezentate de declaraţii de martor, iar o parte din interceptări, astfel cum au fost realizate de către SRI – nu au legătură cu cauza, mi s-a părut… în vederea dreptului meu la apărare şi la un proces echitabil, ca DIICOT să îmi comunice, defalcat de activităţile de procedură şi de probele administrate cum au fost calculate aceste cheltuieli de 300 de milioane. Prima cerere am depus-o în anul 2018, luna februarie, a fost admisă de către instanţa de judecată, iar DIICOT Galaţi, în bătaie de joc, răspunde instanţei, respectiv Curţii de Apel, în sensul că nu pot să ne spună cum au fost calculate cheltuielile, pentru că dosarul se află pe rolul instanţei, dar au fost făcute aceste cheltuieli pentru probele administrate în cauză. (…) În contextul în care acest răspuns este în afara limitelor legale, DIICOT fiind o instituţie de stat, care munceşte pe bani publici şi înregistrează în contabilitate cheltuielile – ce reprezintă fiecare, pentru ce dosar a fost făcută acea cheltuială, trebuia să aibă o oglindă strictă a modului în care s-au făcut aceste cheltuieli în raport şi în corelare cu probele administrate de către dânşii în faza de urmărire penală în dosarul meu”, a declarat fostul deputat, pentru MEDIAFAX.
Acesta a mai adăugat că a formulat o a doua cerere, iar instanţa stabilit ca DIICOT să emită un răspuns până în 17 mai 2018.
„Instanţa a admis din nou cererea subsemnatului şi a solicitat DIICOT să facă defalcarea cheltuielilor în raport de fiecare mijloc probator administrat în cauză, urmând ca până în data de 17 mai DIICOT poate că va avea bunul simţ – dacă nu vorbim de lege – să răspundă. A doua cerere a fost formulată în luna martie 2018, care a fost admisă de instanţă”, a mai spus Mihail Boldea.
„În vederea respectării dreptului la apărare şi în vederea derulării unui proces echitabil în sensul art.6 din C.E.D.O. şi art.8 din N.C.P.P., întrucât despre aceste cheltuieli de judiciare am luat la cunoştiinţă în faza cercetării judecătoreşti solicit să puneţi în vedere reprezentantului Ministerului Public că până la termenul ce îl veţi acordă în cauza, să depună, în scris, la dosarul cauzei modul în care au fost calculate aceste sume cu titlul de cheltuiele judiciare în privinţa subsemnatului, defalcat pe activităţile efectuate şi care au fost avute în vedere, indicând şi reglementarea legală aplicabilă. În cazul în care cheltuielile judiciare vizeza acte de probaţiune îndeplinite în faza de urmărire penală, în baza unor autorizări obţinute de la judecătorii competenţi , să se indice numărul de autorizare, dată emiterii şi instanţa pe lângă care îşi desfăşoară activitatea aceşti judecători”, se arată în cererea depusă de către Mihail Boldea.
Fostul deputat Mihail Boldea are calitatea de inculpat într-un dosar în care este vizată infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat. Într-un alt dosar, în care a fost acuzat de spălare de bani, Mihail Boldea a fost achitat, în luna aprilie 2018, de magistraţii Curţii de Apel Iaşi, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăţia prevăzută de lege. Decizia nu este definitivă.